Liderul Uniunii Creștin-Sociale (CSU) din Bavaria, Markus Söder, a exclus categoric posibilitatea unei implicări militare directe a Germaniei în războiul din Ucraina. Într-un interviu acordat publicației Rheinische Post, politicianul conservator a declarat că trimiterea de trupe NATO pe teritoriul ucrainean este „nerealistă” și că accentul ar trebui pus pe responsabilitatea ucrainenilor aflați deja în Germania.
„În prezent, nu există perspective reale de pace. În acest context, este legitim să discutăm despre reîntoarcerea cetățenilor ucraineni capabili de muncă, pentru a contribui la apărarea propriei țări”, a spus Söder, care conduce guvernul landului Bavaria.
Armata germană, „nepregătită” pentru o intervenție
Oficialul CSU a subliniat că ideea desfășurării de trupe NATO în Ucraina este nu doar inacceptabilă pentru Rusia, dar și imposibil de realizat din cauza capacității actuale a Bundeswehr-ului. „Armata germană nu este pregătită pentru un astfel de pas”, a avertizat Söder.
Integrarea refugiaților, un subiect delicat
Liderul bavarez a ridicat și problema integrării refugiaților ucraineni în Germania, arătând că rata de angajare a acestora este „semnificativ mai mică decât în alte state europene” și că această situație trebuie corectată „urgent, și nu doar în cazul celor care au sosit recent”.
Declarațiile sale vin după ce cancelarul federal Friedrich Merz a reiterat, la rândul său, că Germania nu intenționează să trimită trupe în Ucraina, nici măcar în contextul unui eventual armistițiu.
Buget record pentru Bundeswehr și noi reguli pentru refugiați
Guvernul federal a aprobat un buget record de 355 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei, cu obiectivul declarat de a transforma Bundeswehr-ul în „cea mai puternică forță militară din Europa”. Fondurile vor fi folosite pentru muniție, blindate, avioane, nave și sisteme de rachete.
Totodată, Berlinul pregătește un set de măsuri mai stricte pentru refugiații ucraineni. Potrivit planurilor, de la 1 aprilie 2026, noii veniți vor primi o indemnizație lunară redusă cu 100 de euro, iar accesul lor la sistemul public de sănătate va fi mai limitat.
