Într-o lume aflată în transformare, unde hegemonia globală nu mai este dictată de armate masive și resurse naturale, ci de bani și tehnologie, Rusia lui Vladimir Putin încearcă să-și revendice statutul de mare putere. Analistul politic Sebastian Lăzăroiu subliniază această schimbare de paradigmă:
„Să fii o mare putere azi, și să poți deci avea o influență în lume, înseamnă BANI și TEHNOLOGIE. Rețineți aceste două cuvinte cheie. Armata numeroasă, resursele naturale, armele nucleare nu mai reprezintă mare lucru”.
Putin a ales confruntarea cu Occidentul în Ucraina tocmai pentru că Rusia se simțea marginalizată într-o lume unde Occidentul și China domină tehnologic și financiar. Însă războiul și sancțiunile impuse Moscovei au îndepărtat-o și mai mult de acest obiectiv, forțând-o să-și vândă resursele ieftin și să caute aliați precum Coreea de Nord și Iranul.
În acest context apare Donald Trump, care, potrivit lui Lăzăroiu, ar fi dispus să readucă Rusia în circuitul global, oferindu-i acces la piețe și tehnologii. Motivul? O strategie pe termen lung de reechilibrare a puterii globale:
„Trump visează la o lume cu trei hegemoni, nu cu doi. E un alt tip de echilibru decât cel din perioada războiului rece. În trei, oricând doi se pot alia împotriva celui de-al treilea. E un echilibru mai dinamic, dar, paradoxal, mai stabil”.
Pentru a-și atinge acest obiectiv, Trump ar avea nevoie de o încetare rapidă a războiului din Ucraina, ceea ce ar permite ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei. Dar acest plan se lovește de rezistența Uniunii Europene și a Ucrainei, care înțeleg că o pace rapidă ar însemna, de fapt, recunoașterea influenței ruse asupra unei părți a Europei.
Într-o lume în care viitorul se joacă pe terenul economic și tehnologic, influența globală nu mai este o chestiune de forță brută, ci de acces la resurse strategice și parteneriate economice solide. Iar direcția în care se va îndrepta ordinea mondială depinde de deciziile politice majore luate în anii următori.
