La câteva zile după incendiul izbucnit în dimineața de 12 aprilie la Termocentrala Rovinari, apar noi întrebări legate de siguranța unuia dintre cele mai importante grupuri energetice pe cărbune din România. Incidentul, produs la instalația de desulfurare a Grupului 5, a fost stins rapid și fără victime, potrivit comunicatului transmis de Complexul Energetic Oltenia. Totuși, în spatele acestei intervenții eficiente se conturează o dispută tot mai aprinsă privind calitatea modernizării și lipsa de personal calificat.
Un incendiu „minor”, dar cu semne de întrebare
Compania a precizat că incendiul a izbucnit la un container al operatorului, extinzându-se la cablurile electrice din zona absorberului, fiind necesară oprirea controlată a Grupului 5. Oficial, impactul este considerat redus, iar reluarea activității se face gradual, prin pornirea Grupului 4.
Însă momentul incidentului — la doar un an și jumătate după repunerea în funcțiune a Grupului 5 — ridică semne de întrebare privind fiabilitatea investiției de peste 120 de milioane de euro, finalizată în noiembrie 2024 și inaugurată de ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Modernizare” de 10 ani pentru un grup din 1977
Grupul 5 de la Rovinari nu este unul nou. A fost pus în funcțiune în 1977 și a trecut printr-un proces de modernizare întins pe aproape un deceniu. Deși sistemele de automatizare au fost înlocuite, infrastructura de bază rămâne, în mare parte, veche.
Aici intervine acuzația gravă lansată de liderul sindical Constantin Crețan, care susține că unele componente ar fi fost înlocuite doar „pe hârtie”.
„Un grup modernizat cu piese vechi! Intră piese vechi facturate ca noi și își umflă buzunarele unii indivizi”, a declarat acesta.
Citește și Volkswagen a preluat conducerea pe piața mașinilor electrice din Europa
Dacă aceste afirmații se confirmă, ele ar putea indica probleme sistemice în procesul de retehnologizare, nu doar un incident izolat.
Avertismentul care sperie: risc de explozie?
Cea mai dură declarație a sindicalistului vizează însă siguranța populației din zonă, inclusiv din Târgu Jiu.
„În caz de explozie a unui grup energetic, jumătate din Târgu Jiu e ras de pe fața pământului.”
Afirmația este una extremă și nu este susținută oficial de autorități sau de companie, însă ea reflectă o stare de tensiune reală în interiorul sistemului. Termocentralele pe cărbune operează cu presiuni și temperaturi ridicate, iar incidentele majore — deși rare — pot avea consecințe grave.
Problema tăcută: lipsa specialiștilor
Dincolo de infrastructură, un alt risc major invocat este cel uman. Potrivit lui Crețan, plecarea specialiștilor experimentați și înlocuirea lor cu personal angajat pe perioadă determinată ar putea afecta siguranța operațională.
Aceasta este o problemă recurentă în sectorul energetic românesc, aflat într-o tranziție dificilă: între presiunile de decarbonizare și nevoia de a menține capacități stabile de producție.
Un sistem în retragere lentă
Contextul este complicat și de planurile de închidere treptată a capacităților pe cărbune. Potrivit declarațiilor sindicale, termocentrala de la Turceni ar urma să fie închisă definitiv în acest an, iar la Rovinari ar putea rămâne un singur grup în rezervă.
Această „retragere lentă” ridică o dilemă strategică: cât mai investești în siguranța unor capacități pe care urmează să le închizi?
Află și despre efectele războiului din Orientul Mijlociu: Motorină pe cartelă în Uniunea Europeană
Între realitate și alarmism
În lipsa unor concluzii oficiale privind cauza incendiului, este prematur să se vorbească despre un pericol iminent major. Totuși, combinația dintre:
- echipamente vechi modernizate,
- investiții contestate,
- lipsa personalului calificat,
- și presiunea închiderii treptate a sectorului,
creează un teren fertil pentru incidente.
Incendiul de Paște de la Rovinari ar putea rămâne un episod minor. Sau ar putea fi un semnal de avertizare pentru probleme mai profunde din sistemul energetic românesc. Ancheta tehnică aflată în desfășurare va fi esențială pentru a separa faptele de acuzații.
