România își mai pune o cărămidă la securitatea energetică înaintea iernii. Noua centrală CET Palas din Constanța a fost conectată la Sistemul Energetic Național, după finalizarea lucrărilor de retehnologizare finanțate prin PNRR. În următoarele luni vor avea loc testele, iar dacă totul decurge conform planului, centrala va intra în funcțiune în sezonul rece și va produce atât energie electrică, cât și energie termică.
Un nou punct de producție pe gaze naturale este gata să intre în sistem înainte de iarnă. CET Palas din Constanța a fost racordată la Sistemul Energetic Național, după finalizarea lucrărilor de modernizare.
Racordarea reprezintă un moment important pentru proiect, însă centrala nu începe să producă imediat la parametrii comerciali. În perioada următoare sunt programate probele tehnologice și procedurile de punere în funcțiune.
Dacă testele se desfășoară conform calendarului, CET Palas va putea funcționa în regim normal în această iarnă, furnizând energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire al Constanței și energie electrică pentru Sistemul Energetic Național.
97 MW în cogenerare
Noua centrală are o capacitate de 97 MW în cogenerare, ceea ce înseamnă că poate produce simultan energie electrică și energie termică folosind același combustibil.
Este exact tipul de capacitate de producție de care sistemele de termoficare au nevoie pentru a renunța treptat la instalațiile vechi și ineficiente.
În plus, racordarea la rețeaua națională permite ca energia electrică produsă la CET Palas să fie evacuată și livrată în sistem.
„Centralele de ultimă generație vor crește eficiența sistemelor de termoficare și vor asigura producția de energie electrică și termică pentru zeci de mii de apartamente”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan.
Iarna bate la ușă, iar centralele noi trebuie să pornească
Pentru Constanța, miza este importantă. Noua centrală ar trebui să înlocuiască o parte dintre capacitățile vechi de producție și să reducă atât consumul de combustibil, cât și riscul apariției unor probleme tehnice la instalațiile învechite.
Practic, în locul unor echipamente care și-au consumat mare parte din viață, orașul va avea o centrală modernă pe gaze, capabilă să producă în același timp căldură și electricitate.
Investiția ar putea aduce mai multă eficiență și siguranță în sezonul rece, însă centrala nu rezolvă singură toate problemele sistemului de termoficare. Starea conductelor de transport și distribuție rămâne esențială. Degeaba produci eficient agentul termic dacă acesta se pierde pe drum până la blocuri.
Și Aradul intră în aceeași schemă
CET Palas nu este singura capacitate modernizată care face pasul către Sistemul Energetic Național.
În aceeași etapă a fost racordată și CET Hidrocarburi din Arad, modernizată, la rândul ei, prin PNRR.
Noua configurație a centralei din Arad va permite producerea a peste 30 MW de energie electrică, de aproximativ trei ori mai mult decât înainte de retehnologizare.
Astfel, în timp ce vechile centrale pe cărbune sau instalațiile energetice depășite sunt retrase treptat, România adaugă capacități moderne pe gaze naturale, care pot avea un rol important în perioadele în care producția din surse regenerabile nu este suficientă.
Centralele pe gaze, tot mai importante pentru iarnă
Racordarea CET Palas și a centralei din Arad vine într-un moment în care România are nevoie de capacități de producție mai flexibile și mai eficiente.
Gazul natural poate fi folosit pentru pornirea și reglarea mai rapidă a producției de electricitate, dar și pentru asigurarea energiei termice în marile orașe care încă depind de sistemele centralizate de încălzire.
Pentru Constanța, următorul test important va veni odată cu apropierea sezonului rece. Dacă probele sunt finalizate cu succes, CET Palas ar urma să intre în regim normal chiar în iarna aceasta.
Cu alte cuvinte, centrala este conectată, instalațiile sunt pregătite, iar acum începe partea în care trebuie să demonstreze că poate face ceea ce a fost construită să facă: să producă simultan electricitate și căldură pentru oraș.
