Mii de foști salariați ai Complexului Energetic Oltenia așteaptă de luni sau chiar ani documentele de care au nevoie pentru recalcularea pensiilor. Compania explică, într-un proces aflat pe rolul Tribunalului Gorj, de ce eliberarea adeverințelor durează atât de mult: peste 21.000 de solicitări, arhive întregi de verificat și sute de file pentru fiecare pensionar.
Adeverința de venit a devenit una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă în această perioadă foștii salariați ai Complexului Energetic Oltenia. Pentru pensionari, documentul poate însemna bani în plus la pensie, însă pentru companie eliberarea lui presupune, în multe cazuri, o adevărată muncă de arhivă.
CEO a explicat în instanță că are de soluționat un volum uriaș de solicitări și că documentele nu pot fi întocmite peste noapte.
Peste 21.000 de cereri la CEO
Potrivit explicațiilor prezentate de companie într-un proces de la Tribunalul Gorj, până în prezent au fost înregistrate 21.029 de cereri pentru eliberarea adeverințelor de venit.
Dintre acestea, 12.508 adeverințe au fost deja eliberate și comunicate, în timp ce alte 8.521 de solicitări sunt încă în curs de finalizare sau de prelevare a informațiilor.
CEO susține că a fost instituit un registru cronologic în care sunt înregistrate cererile, iar documentele sunt procesate în ordinea în care au fost depuse.
Compania spune că tocmai această ordine reprezintă una dintre problemele apărute în urma controalelor ITM.
„Nu putem sări rândul”
În apărarea sa, Complexul Energetic Oltenia susține că anumite persoane care au făcut sesizări la ITM au primit, prin măsurile dispuse de inspectorii de muncă, prioritate la eliberarea documentelor.
Compania consideră că o astfel de abordare ar crea o situație nedreaptă pentru pensionarii care au depus cereri mai devreme și care așteaptă în ordine cronologică.
Practic, mesajul transmis de CEO în instanță este că nu ar trebui să primească adeverința primul cel care face presiuni prin ITM, ci persoana care a depus cererea prima.
Reprezentanții companiei susțin că altfel s-ar putea ajunge la situația în care sesizările repetate către instituții să devină o metodă de a obține un avantaj în fața altor pensionari.
35 de oameni au fost puși să caute prin arhive
La Sucursala Electrocentrale Ișalnița, situația este la fel de complicată.
Acolo au fost înregistrate 1.480 de cereri de adeverințe, iar compania spune că a desemnat 35 de salariați care să se ocupe de culegerea datelor și întocmirea documentelor.
Problema este că informațiile necesare nu se află într-un singur tabel.
Pentru perioada veche de activitate trebuie verificate state de plată și fișe de evidență a retribuțiilor, care au fost scanate, dar și dosare individuale.
La Ișalnița, compania spune că au fost consultate peste 360 de dosare, fiecare având aproximativ 300 de file.
Asta înseamnă, potrivit calculelor prezentate în instanță, un volum de ordinul sutelor de mii de pagini care trebuie verificat pentru a identifica veniturile și perioadele de muncă ale foștilor angajați.
„Salariații nu au pregătire contabilă specializată”
CEO susține că activitatea se desfășoară permanent, însă resursele sunt limitate.
Un alt argument al companiei este că angajații implicați în această activitate nu au pregătire contabilă specializată, iar verificarea unor documente salariale vechi presupune timp și atenție.
Compania spune că îi informează pe solicitanți, în termen de 30 de zile, cu privire la complexitatea solicitării și la poziția pe care o ocupă în registrul cronologic.
În aceste condiții, CEO consideră că faptul că o adeverință nu a fost emisă imediat nu înseamnă automat că există un „refuz nejustificat”.
Pensionarii spun însă că timpul îi costă bani
De cealaltă parte, pentru foștii angajați, întârzierea nu este doar o problemă administrativă.
Într-un alt proces este prezentată situația unui pensionar care, după depunerea cererii, a primit înștiințarea că pentru eliberarea documentului sunt necesare cercetări arhivistice.
La acel moment trecuseră aproximativ șase luni de la solicitare.
Pensionarul susținea că avea nevoie de adeverință pentru a o depune la Casa Județeană de Pensii, în vederea valorificării unor venituri la recalcularea pensiei, în baza jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Acesta a susținut chiar că întârzierea i-ar fi produs un prejudiciu de 1.500 de lei, reprezentând drepturi pe care nu le-ar fi putut valorifica la timp.
Bătălia pentru adeverințe continuă
În timp ce pensionarii spun că fiecare lună de întârziere poate însemna bani pierduți, Complexul Energetic Oltenia susține că încearcă să proceseze cererile în limita resurselor disponibile și în ordine cronologică.
Compania contestă inclusiv dreptul ITM de a stabili priorități în această activitate și susține că inspectorii nu ar fi demonstrat că adeverințele nu sunt în curs de elaborare sau că există, în fiecare caz, o încălcare a unui termen legal imperativ.
În esență, CEO transmite instanței că nu refuză să elibereze documentele, ci se confruntă cu o avalanșă de cereri și cu arhive extrem de voluminoase, care trebuie verificate pentru fiecare fost salariat în parte.
Pentru pensionari, însă, miza rămâne aceeași: o adeverință poate face diferența la pensie, iar așteptarea de luni de zile este resimțită direct în buzunar.
Procesele aflate pe rolul instanțelor arată astfel că problema adeverințelor de venit este departe de a fi încheiată, iar disputa dintre foștii salariați, CEO și ITM se mută tot mai des în sălile de judecată.
