Un dosar penal aflat pe rolul Judecătoriei Novaci a ajuns în atenția Tribunalului Gorj după ce inculpatul și partea civilă au contestat decizia prin care instanța de fond a constatat legalitatea urmăririi penale și a dispus începerea judecății. Una dintre cele mai importante dispute din dosar a vizat activitatea unui procuror stagiar, apărarea susținând că acesta ar fi efectuat acte de urmărire penală fără ca acestea să fie efectiv supravegheate de un procuror definitiv.
Mai mult, inculpatul a ridicat o acuzație extrem de serioasă: documentele depuse ulterior de parchet pentru a demonstra existența unui ordin de desemnare a procurorului coordonator ar fi fost, în opinia sa, întocmite retroactiv, pentru a acoperi o lipsă de procedură.
Tribunalul Gorj nu a dat însă curs acestor susțineri și a decis, la 15 septembrie 2026, să respingă contestațiile formulate împotriva încheierii Judecătoriei Novaci.
Apărarea a cerut chiar înregistrarea ședinței
În fața Tribunalului, avocatul inculpatului a cerut instanței să verifice înregistrarea ședinței de cameră preliminară de la Judecătoria Novaci.
Motivul? Inculpatul susținea că procurorul de ședință, care ocupa și funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci, ar fi afirmat în timpul dezbaterilor că nu exista un ordin prin care un procuror definitiv să fi fost desemnat să supravegheze activitatea procurorului stagiar.
Susținerea nu ar fi fost însă consemnată în încheierea de ședință.
Ulterior, în dosar au fost identificate două ordine care purtau același număr, iar această situație a alimentat suspiciunile inculpatului.
Avocatul a cerut astfel acces la înregistrarea ședinței pentru a se verifica exact ce a spus procurorul și dacă acesta a afirmat sau nu că un asemenea ordin nu exista.
Apărarea a considerat proba importantă pentru că, în opinia sa, lipsa dovezii privind supravegherea efective a procurorului stagiar putea pune sub semnul întrebării legalitatea actelor întocmite în timpul urmăririi penale.
Tribunalul a respins însă cererea. Judecătorii au apreciat că ordinul de desemnare se afla deja la dosar și că existența și conținutul acestuia puteau fi verificate direct de instanță.
În ceea ce privește suspiciunile privind o eventuală falsificare, Tribunalul a arătat că acestea pot fi valorificate prin mijloacele procedurale prevăzute de lege, însă înregistrarea ședinței nu era considerată pertinentă și utilă pentru soluționarea contestației.
„Document emis retroactiv pentru a acoperi lipsa de procedură”
În concluziile sale, inculpatul a mers și mai departe.
Acesta a susținut că toate probele obținute în faza de urmărire penală ar trebui considerate nule, invocând încălcarea dreptului la apărare.
Mai mult, el a afirmat că actele depuse de parchet pentru a demonstra că fusese emis un ordin de desemnare a unui procuror definitiv ar fi fost „un document emis retroactiv pentru a acoperi lipsa de procedură”.
Avocatul a cerut admiterea contestației, excluderea probelor și chiar restituirea cauzei la parchet pentru reluarea urmăririi penale.
În centrul disputei s-a aflat inclusiv un raport de expertiză contabilă, pe care apărarea l-a contestat și a solicitat să fie exclus din materialul probator.
Ce a decis Tribunalul despre procurorul stagiar
Judecătorii Tribunalului Gorj au analizat argumentele și au ajuns la concluzia că simplul fapt că anumite acte au fost efectuate de un procuror stagiar nu înseamnă automat că acestea sunt nelegale.
Instanța a făcut trimitere la prevederile Legii nr. 303/2022, potrivit cărora procurorii stagiari pot efectua și semna acte procesuale și procedurale sub coordonarea unui procuror definitiv.
Tribunalul a considerat că eventualele probleme privind exercitarea atribuțiilor trebuie analizate prin prisma regulilor referitoare la nulități și că nu este suficientă simpla invocare a calității de procuror stagiar.
Mai mult, judecătorii au apreciat că nu a fost demonstrată o vătămare concretă a drepturilor procesuale ale inculpatului.
O altă problemă analizată a fost lipsa semnăturii procurorului coordonator pe anumite acte.
Apărarea invocase faptul că ordonanța de efectuare în continuare a urmăririi penale și ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale nu purtau semnătura procurorului definitiv.
Tribunalul a reținut însă că prevederea legală privind contrasemnarea soluțiilor procurorilor stagiari trebuie raportată la soluțiile finale prevăzute de Codul de procedură penală, respectiv trimiterea în judecată sau clasarea.
În acest caz, rechizitoriul fusese întocmit și semnat de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci și verificat de procurorul ierarhic superior.
Prin urmare, Tribunalul a considerat că exigențele legale au fost respectate.
Expertiza contabilă rămâne în dosar
O altă zonă importantă a contestației a fost raportul de expertiză contabilă.
Inculpatul a contestat modul în care a fost realizată expertiza, documentele analizate, estimările folosite și calcularea prejudiciului. A fost invocată inclusiv presupusa lipsă de imparțialitate a expertului, despre care apărarea a susținut că ar fi avut relații profesionale cu unul dintre denunțători.
Tribunalul nu a considerat însă că există elemente obiective care să demonstreze părtinirea expertului.
Judecătorii au subliniat că simpla existență a unei relații profesionale anterioare sau a unui conflict procedural nu este suficientă pentru a demonstra incompatibilitatea ori lipsa de imparțialitate.
În plus, instanța a făcut o distincție importantă: în camera preliminară se verifică legalitatea obținerii și administrării probelor, nu dacă acestea sunt convingătoare sau dacă demonstrează vinovăția inculpatului.
Astfel, discuțiile privind modul de calcul al prejudiciului, consumul real al vehiculelor, estimările expertului ori valoarea concluziilor raportului urmează să fie analizate în timpul judecății pe fond.
Obștea a contestat și ea soluția
Nu doar inculpatul a contestat încheierea Judecătoriei Novaci.
A formulat contestație și Asociația Obștea de Moșneni Aninișeni, Radoșeni, Cărpinișeni, prin mandatarul TEAM INSOLV IPURL.
Partea civilă susținea, între altele, că instanța de fond nu s-ar fi pronunțat distinct asupra tuturor cererilor și excepțiilor formulate.
În dosar este menționat și un prejudiciu de 794.753 de lei, sumă cu care reprezentantul Obștii s-a constituit parte civilă.
Și această contestație a fost respinsă.
Tribunalul a considerat că faptul că soluția asupra excepțiilor nu a fost redată separat în dispozitiv nu înseamnă automat că instanța a omis să se pronunțe, atât timp cât din considerente rezultă că excepțiile au fost analizate și respinse.
Dosarul merge mai departe
După analizarea tuturor criticilor, Tribunalul Gorj a stabilit că urmărirea penală a fost efectuată cu respectarea normelor legale, că rechizitoriul îndeplinește condițiile prevăzute de Codul de procedură penală și că nu există motive pentru excluderea probelor sau restituirea cauzei la parchet.
În consecință, la 15 septembrie 2026, instanța a respins ca nefondate atât contestația inculpatului, cât și contestația Obștii.
Decizia este definitivă.
Cei doi contestatori au fost obligați să plătească statului câte 300 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Prin această hotărâre, Tribunalul Gorj a închis disputa din camera preliminară. Acuzațiile privind lipsa unei supravegheri efective a procurorului stagiar, lipsa semnăturilor procurorului coordonator și presupusa emitere retroactivă a unor documente nu au fost suficiente pentru anularea urmăririi penale.
Prin urmare, cauza își poate continua parcursul în instanță, acolo unde urmează să fie analizate probele, prejudiciul și acuzațiile pe fond.
