În ultimele două decenii și jumătate, Suedia a trecut prin schimbări demografice profunde, reflectate nu doar în structura populației, ci și în cea religioasă. Dacă în anul 2000 existau doar aproximativ șapte moschei în țară, în 2025 numărul acestora a ajuns la aproximativ 300 – este vorba despre lăcașuri de cult musulman permanente, deseori cu minarete și cupole.
Conform publicației suedeze Samnytt, cifra reală ar putea fi și mai mare dacă luăm în calcul și locurile de rugăciune improvizate în magazine, subsoluri sau clădiri comerciale transformate. Frederic Brusi, reprezentant al Agenției Suedeze pentru Sprijinirea Comunităților Religioase, a confirmat că numărul moscheilor oficiale este greu de stabilit, din lipsa unui registru public.
O mare parte din aceste moschei beneficiază de finanțare din străinătate – din țări precum Arabia Saudită, Qatar, Iran sau Turcia. În special Arabia Saudită este menționată ca sursă majoră de finanțare, cu sume care ar atinge miliarde. Potrivit presei, aproximativ o moschee din patru ar fi finanțată direct de regatul saudit, cunoscut pentru promovarea islamului wahhabit.
Controverse privind noile construcții
În Helsingborg, o moschee promovată drept „cea mai mare din Scandinavia” a strâns deja peste 68 de milioane de coroane suedeze (circa 6,3 milioane de euro), cu sprijinul influencerilor pe rețelele sociale. Într-un clip devenit viral, enoriașii scandează „Allahu Akbar” după atingerea pragului de 10 milioane de coroane strânse.
O altă moschee de proporții urmează să fie ridicată în cartierul Skärholmen din Stockholm. Aici, construcția este realizată de compania turcă EMUG, care are legături cu mișcarea islamistă Milli Görüs – criticată anterior pentru poziții antidemocratice și antisemite. Finanțarea este asigurată parțial de contribuabilii suedezi, dar și de donații externe, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul opiniei publice.
Impactul asupra societății suedeze
Teologul american Yasir Qadhi, născut în Pakistan, a comparat orașul Malmö cu Bagdad sau Damasc, susținând că natalitatea ridicată din familiile musulmane ar putea transforma orașele suedeze într-un viitor majoritar islamic. Potrivit acestuia, „suedezii devin o minoritate în propria țară”.
Această transformare este deja vizibilă în școli – în Malmö, copiii suedezi sunt minoritari în sistemul educațional. Anumiți academicieni au sugerat chiar că, pe viitor, limba de predare ar trebui să fie araba, întrucât suedeza este vorbită tot mai puțin.
Conservatorii trag un semnal de alarmă, considerând Malmö simbolul unui viitor pe care mulți suedezi îl resping: o metropolă marcată de degradare urbană, infracționalitate, zone controlate de clanuri și o creștere a criminalității în rândul comunităților de origine străină.
În 2023, liderul partidului Democrații Suedezi, Jimmie Åkesson, a declarat că multe moschei ar trebui închise și demolate. Acesta acuză că moscheile au devenit centre de propagandă radicală și surse de tensiune socială:
„Nu este un drept să vii în Suedia și să construiești monumente ale unei ideologii străine și imperialiste. Trebuie să începem să confiscăm și să demolăm moscheile care răspândesc ură, homofobie, antisemitism și informații false despre societatea noastră”, a spus Åkesson.
