Procurorii Curții Penale Internaționale (CPI) au respins ferm solicitarea Israelului de a anula mandatele de arestare emise pentru premierul Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant. Decizia vine în contextul în care instanța reanalizează dacă are jurisdicție asupra Fâșiei Gaza și Cisiordaniei.
Într-un document de 10 pagini, publicat miercuri seara pe site-ul oficial al CPI, procurorii afirmă că „nu există nicio bază legală” pentru a retrage mandatele, care sunt în continuare în vigoare. Acestea au fost emise în noiembrie 2024, după ce judecătorii au concluzionat că există suficiente motive să creadă că cei doi oficiali israelieni au comis crime de război — inclusiv utilizarea foametei ca armă și atacuri deliberate asupra civililor — în cadrul campaniei militare împotriva Hamas în Gaza. Israelul respinge categoric aceste acuzații.
Procuratura subliniază în raport că investigația trebuie să continue, mai ales „în contextul actual, în care presupusele crime sunt în desfășurare și se agravează”.
Această evoluție vine în timp ce Israelul contestă legitimitatea CPI, argumentând că instanța nu are jurisdicție în acest caz, întrucât Israelul nu este membru al Curții. Totuși, CPI recunoaște „Statul Palestina” ca membru, ceea ce îi oferă dreptul de a examina acțiuni comise pe teritoriile palestiniene.
Între timp, procurorul-șef al CPI, Karim Khan, este în concediu temporar, fiind vizat de o anchetă privind acuzații de comportament sexual neadecvat. Potrivit unei investigații realizate de Associated Press, doi angajați ai instanței au semnalat încă din mai 2024 o presupusă tentativă de constrângere și atingeri neconsimțite asupra unei asistente.
În paralel cu dosarul ce vizează oficialii israelieni, CPI a emis și un mandat pentru Mohammed Deif, liderul aripii militare a Hamas, în legătură cu atacurile din 7 octombrie 2023. Mandatul a fost anulat în februarie 2025, după confirmarea morții acestuia într-un raid israelian.
