Într-un context global tot mai tensionat, Rusia își intensifică prezența militară în Arctica printr-un simbol al descurajării nucleare: Knyaz Pozharsky, un submarin nuclear strategic de ultimă generație din clasa Borei-A, urmează să intre oficial în serviciu operațional în această lună, potrivit unui avertisment emis de SUA la începutul lunii iunie.
Cu o greutate de 24.000 de tone, Knyaz Pozharsky este cel de-al optulea submarin din clasa Borei și al cincilea din versiunea modernizată Proiect 955A. Echipat cu 16 rachete intercontinentale RSM-56 Bulava, fiecare având între 4 și 6 focoase nucleare, acest colos maritim este capabil să transporte aproape 100 de ogive nucleare, întărind poziția Rusiei în cadrul Flotei Nordului – cea mai puternică flotă rusă, responsabilă de aproape 40% din capacitatea subacvatică a Moscovei.
Un gigant invizibil în apele polare
Submarinul, aflat în faza finală de testare a rachetelor și a sistemelor de bord, se remarcă prin capacități stealth avansate, propulsie cu jet de apă și o carenă optimizată pentru navigație în Arctica. Potrivit sursei Interesting Engineering, Knyaz Pozharsky este semnificativ mai mare și mai performant decât submarinele americane din clasa Ohio.
Acesta va înlocui flota învechită de Delta III, Delta IV și Typhoon, devenind astfel simbolul tranziției strategice rusești către o prezență permanentă, mobilă și letală în nordul înghețat.
Un program naval de 100 miliarde de dolari
Intrarea în serviciu a acestui submarin face parte dintr-un program masiv de reînarmare navală, estimat la 100 de miliarde de dolari până în 2035. În ultimii cinci ani, Rusia a comandat 49 de nave militare, inclusiv patru alte submarine Borei-A și patru din clasa Yasen-M, echipate pentru atacuri multifuncționale și rachete hipersonice Zircon.
Rusia investește și în proiecte experimentale, precum submarine nucleare pe GNL (gaz natural lichefiat), capabile să navigheze fără spărgătoare de gheață în Arctica, dezvoltate de biroul Malakhit și Institutul Kurchatov, cu sprijinul Gazprom și NOVATEK.
Arctică: mai mult decât o regiune înghețată
În spatele acestei demonstrații de forță se află o miză uriașă: resursele naturale ale Arcticii. Potrivit US Geological Survey, zona ar putea ascunde până la 160 de miliarde de barili de petrol și 30% din rezervele globale de gaze naturale nedescoperite. Rusia controlează aproape jumătate din teritoriul polar și are o coastă de 24.000 km în zonă.
Din 2014, Moscova a demarat un proces de remilitarizare a Arcticii, reactivând baze din epoca sovietică și intensificând manevrele navale și aeriene. În februarie 2024, în plină criză geopolitică, Rusia a suspendat contribuțiile sale la Consiliul Arctic, izolându-se deliberat de cooperarea internațională în regiune.
Răspunsul Occidentului: cursa pentru gheață
Statele Unite, Canada, Norvegia și Danemarca nu stau deoparte. SUA accelerează dezvoltarea de spărgătoare de gheață, își întăresc infrastructura logistică în Alaska și implementează un plan strategic pentru Arctica, lansat încă din 2021. Tensiunea geopolitică din regiune este în creștere, iar submarinul Knyaz Pozharsky devine emblema unei noi ere a Războiului Rece – de data aceasta pe gheață.
