Oficialii de rang înalt din Departamentul Apărării al SUA analizează o propunere extrem de îngrijorătoare care ar putea duce la retragerea a până la 10.000 de soldați din Europa de Est, un pas care ridică semne mari de întrebare atât în Statele Unite, cât și în Europa. Această măsură ar putea avea un impact devastator, în special asupra țărilor aflate în prima linie, la granița cu Ucraina, precum România și Polonia. Conform NBC News, această decizie urmează să fie discutată într-un context de schimbări majore în politica de securitate a SUA, care ar putea include redistribuirea resurselor militare pentru a face față mai bine amenințărilor emergente din partea Chinei.
Dacă această propunere devine realitate, ar reprezenta o schimbare radicală de la angajamentele anterioare ale administrației Biden, care, doar câțiva ani în urmă, trimitea 20.000 de soldați în Europa pentru a întări apărarea țărilor din Est, inclusiv România și Polonia, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Retragerea acestor trupe ar putea trimite un semnal de slăbiciune clar, pe care Rusia l-ar putea interpreta ca o scădere a angajamentului SUA față de securitatea europeană. Aceasta ar putea încuraja Kremlinul să intensifice și mai mult acțiunile sale agresive în regiune.
Deși în prezent nu există o decizie finală privind numărul exact de trupe care ar putea fi retrase, sursele din cadrul Departamentului Apărării sugerează că ar putea fi vorba de până la jumătate din cele 20.000 de soldați trimiși de Biden în 2022. Propunerea survine într-un context geopolitic extrem de tensionat, marcat de negocierile dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, în încercarea de a obține un armistițiu în războiul din Ucraina. Trump și-a exprimat, de asemenea, dorința ca aliații europeni să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare, astfel încât SUA să poată concentra resursele în alte zone de interes strategic, în special în fața provocărilor din partea Chinei.
Această schimbare de abordare în politica de securitate a SUA este susținută de unii oficiali, precum Pete Hegseth, secretar al Apărării, care consideră că „realitățile strategice evidente” impun concentrarea pe securitatea graniței sudice și pe combaterea Chinei, în detrimentul securității europene. Cu toate acestea, această decizie a generat controverse puternice și critici severe, inclusiv din partea liderilor europeni și a unor oficiali americani, care avertizează că o retragere a forțelor americane ar putea lăsa aliații vulnerabili în fața unei Rusii din ce în ce mai agresive.
Seth Jones, vicepreședinte senior al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a subliniat că o reducere semnificativă a forțelor americane în Europa ar putea fi percepută de Rusia ca o slăbire a descurajării, ceea ce ar spori riscurile ca Moscova să își extindă influența în întreaga regiune. În plus, senatorul Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Servicii Armate din Congresul american, a criticat ferm ideea retragerii, afirmând că aceasta ar putea fi o „viziune profund greșită și periculoasă”.
În prezent, aproximativ 84.000 de soldați americani sunt staționați în Europa, în mai mult de 40 de baze militare, dintre care cei mai mulți se află în Germania (39.000), Polonia (14.000), Italia (13.000) și Marea Britanie (10.000). În România, există în prezent aproximativ 2.150 de militari americani, staționați în baze precum Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu. Decizia de a reduce aceste efective în contextul actual ar putea avea consecințe extrem de grave, lăsând Europa vulnerabilă și deschisă oricăror provocări din partea Rusiei.
