Cehia se pregătește de un scrutin crucial pe 3-4 octombrie, iar rezultatul ar putea redesena orientarea europeană a țării. Miza este uriașă: Ucraina riscă să piardă unul dintre cei mai fermi susținători ai săi din regiune, exact când războiul cu Rusia intră în al patrulea an.
📊 Sondajele dau câștigător pe miliardarul Andrei Babiš și partidul său populist ANO, cu aproximativ 30% din voturi. Într-un astfel de scenariu, fostul premier ar fi nevoit să construiască o coaliție, iar cele mai probabile alianțe ar împinge Praga mai aproape de Ungaria lui Viktor Orbán și Slovacia lui Robert Fico – două capitale care cer oprirea ajutorului pentru Kiev și pace în termenii impuși de Kremlin.
„Consecințele ar putea include izolarea Ucrainei de partenerii din Europa de Vest, întreruperea aprovizionării militare și accentuarea diviziunilor în cadrul alianței”, avertizează analistul politic Michael Ashcroft.
🕵️ Dezinformare și influență rusă
Campania electorală nu a fost lipsită de ingerințe externe. Un raport al Centrului pentru Cercetarea Riscurilor Online arată că aproape 300 de conturi anonime pe TikTok au răspândit propaganda prorusă și au promovat partide antisistem. „Acoperirea cumulată a acestor conturi este de cinci până la nouă milioane de vizualizări pe săptămână, mai mult decât conturile oficiale ale liderilor partidelor politice majore”, au precizat cercetătorii.
🔗 Cine face jocurile după vot
Alianța prooccidentală „Spolu”, condusă de actualul premier Petr Fiala, are circa 20% în sondaje, în timp ce „Stan” și Pirații sunt creditați cu 10-12%. Toate aceste formațiuni au exclus categoric o coaliție cu ANO – cel puțin până acum.
Însă Babiš ar putea întoarce jocul printr-o alianță cu partidele radicale SPD, „AUTO” sau „Stacilo”, ceea ce ar schimba dramatic politica externă a Cehiei. Totuși, o figură-cheie rămâne președintele Petr Pavel, fost general NATO, care a spus clar că nu va accepta un guvern care se abate de la cursul occidental.
💬 În ciuda criticilor, mulți analiști cred că interesele economice uriașe ale lui Babiš – dependente de fondurile și relațiile comerciale cu UE – ar putea împiedica o ruptură totală de Bruxelles.
