Dumitru Chisăliță a primit, luni, aviz favorabil pentru funcția de ministru al Energiei, în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Acesta a obținut 39 de voturi „pentru”, 8 „împotrivă” și o abținere. La audiere, ministrul propus a vorbit despre viitorul centralelor pe cărbune, noile capacități de producție a energiei electrice, stocare și exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Termocentralele pe cărbune, menținute în discuție până când apar alternative
Unul dintre subiectele importante abordate de Dumitru Chisăliță a fost viitorul centralelor pe cărbune, într-un moment în care România trebuie să își asigure suficiente capacități de producție pentru a reduce dependența de importurile de energie.
„Aspectele legate de tot ceea ce înseamnă folosirea cărbunelui trebuie atent analizate”, a declarat acesta.
Ministrul propus a precizat că termocentralele existente trebuie evaluate astfel încât oprirea lor să aibă loc numai după ce vor fi disponibile alte capacități care să le înlocuiască.
„Avem în vedere să analizăm aceste centrale care există în momentul de faţă, de aşa natură încât ele să fie, practic, scoase în funcţiune doar în momentul în care există capacităţi securitare care să fie puse efectiv în loc”, a afirmat Dumitru Chisăliță.
Declarația este importantă pentru sectorul energetic, în condițiile în care România are în continuare nevoie de producția centralelor clasice pentru a asigura stabilitatea sistemului, mai ales în perioadele în care sursele regenerabile nu produc suficientă energie.
5.800 MW de noi capacități, până la finalul anului 2027
Dumitru Chisăliță a declarat că România și-a propus, prin programul de guvernare, să pună în funcțiune până la sfârșitul anului 2027 noi capacități de producție cu o putere totală de 5.800 MW.
O parte dintre acestea ar urma să provină din surse regenerabile, iar altele din capacități considerate esențiale pentru siguranța sistemului energetic.
Printre proiectele importante menționate se numără centrala de la Mintia, intrată în probe de producție, și centrala de la Iernut, a cărei punere în funcțiune este estimată, potrivit informațiilor prezentate de ministrul propus, pentru prima parte a anului 2027.
Chisăliță a afirmat că va urmări îndeaproape evoluția acestor proiecte și respectarea termenelor asumate.
„Îmi voi dedica o foarte mare parte a timpului stând în directă coordonare cu aceste centrale şi încercând să mă asigur că se aduc la bun sfârşit întârzierile, respectiv elementele care sunt prevăzute în contractele existente”, a declarat acesta.
România vrea să reducă importurile scumpe de energie
Un alt punct important din strategia prezentată de Dumitru Chisăliță este dezvoltarea capacităților de stocare. Acesta a explicat că bateriile nu reprezintă singura soluție, fiind necesare și sisteme de acumulare prin pompaj.
Scopul este ca energia produsă în perioadele cu surplus să poată fi utilizată atunci când producția internă nu acoperă consumul, iar România ajunge să cumpere electricitate din străinătate la prețuri ridicate.
Ministrul propus a subliniat că dezvoltarea surselor regenerabile trebuie corelată cu extinderea rețelelor, instalarea capacităților de stocare și menținerea unor surse stabile de producție.
De asemenea, el a anunțat că energia eoliană offshore, produsă în Marea Neagră, ar putea avea un rol important în viitorul mix energetic al României.
Gazele din Marea Neagră, un proiect decisiv pentru următorul deceniu
Dumitru Chisăliță a atras atenția și asupra exploatării gazelor naturale din Marea Neagră. Potrivit acestuia, calendarul proiectelor existente indică începerea exploatării în primul semestru din 2027.
Ministrul propus a susținut că această resursă trebuie tratată ca o prioritate, având în vedere importanța sa pentru securitatea energetică a țării în următorii zece ani.
Totodată, acesta a vorbit despre necesitatea unor soluții tehnice care să prevină repetarea situațiilor în care capacități importante de producție sunt indisponibile.
În acest context, Chisăliță a menționat oprirea celor două grupuri de la centrala nucleară de la Cernavodă, despre care a spus că au scos din sistem aproximativ 20% din capacitatea de producție. El a subliniat că trebuie analizate atât reluarea producției, cât și măsurile necesare pentru evitarea unor situații similare în viitor.
Prioritățile anunțate de Dumitru Chisăliță
În încheiere, ministrul propus a afirmat că politica energetică trebuie să urmărească simultan siguranța sistemului, continuitatea alimentării, reducerea impactului asupra mediului și menținerea unor prețuri suportabile pentru consumatori.
Avizul favorabil primit în comisiile parlamentare reprezintă o etapă în procedura de numire în funcția de ministru al Energiei.
