Mii de locuri de muncă din Gorj și din întreaga Oltenie atârnă de un fir de ață. România poartă în aceste zile negocieri decisive la Bruxelles pentru a obține amânarea închiderii centralelor pe cărbune, cel puțin până după această iarnă.
Dacă discuțiile vor eșua, Complexul Energetic Oltenia (CEO) ar putea opri definitiv activitatea de la 1 ianuarie 2026, iar peste 10.000 de salariați din regiune riscă să rămână fără serviciu.
Negocieri contracronometru pentru Jalonul 119 din PNRR
„Mâine plec la Bruxelles pentru o negociere finală, pentru că până vineri România trebuie să aibă o poziție clară pe Jalonul 119, care vizează închiderea centralelor pe cărbune”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, la o conferință Profit Energy Forum.
Potrivit ministrului, Comisia Europeană a refuzat timp de doi ani și jumătate redeschiderea acestui dosar, însă discuțiile s-au reluat după ce România a prezentat un studiu de adecvanță realizat de Transelectrica, care arată riscul unui deficit masiv de energie dacă grupurile pe cărbune de la CE Oltenia ar fi închise.
„În scenariul în care nu reușim să convingem Comisia, România riscă o penalitate de minimum un miliard de euro pentru nerespectarea angajamentelor asumate prin PNRR”, a avertizat Ivan.
CE Oltenia – pilon critic pentru stabilitatea energetică a României
Complexul Energetic Oltenia este în prezent una dintre puținele surse sigure de energie de bază în sistemul național, asigurând în perioadele de vârf peste 20% din consumul țării.
Închiderea grupurilor pe cărbune, programată inițial pentru 31 decembrie 2025, ar putea crea o criză energetică fără precedent, mai ales în condițiile în care noile capacități pe gaze și energie solară nu sunt încă funcționale.
„Este critic să trecem această iarnă. Cred că și cei din Comisie înțeleg cât de important este să păstrăm aceste centrale cel puțin pentru o perioadă, a spus ministrul Energiei. Am speranța că vom obține o amânare de câteva luni, dacă nu până la finalul anului viitor.”
2,6 miliarde de euro pentru „tranziția verde”, dar fără rezultate concrete
România a primit 2,6 miliarde de euro prin PNRR pentru a înlocui producția pe lignit cu noi surse bazate pe gaz, solar și stocare de energie, însă proiectele întârzie.
Centralele pe gaze de la Ișalnița și Turceni se află abia în faza de licitație publică, iar proiectul solar cu OMV Petrom „nu a început încă lucrările de construcție”.
În lipsa acestor alternative, închiderea CE Oltenia ar lăsa România dependentă de importuri de energie, la prețuri ridicate.
Mii de familii din Gorj, în incertitudine
Pentru minerii și energeticienii din Gorj, Mehedinți și Dolj, aceste zile sunt decisive.
Dacă Bruxelles-ul nu acceptă amânarea, mii de oameni vor fi concediați până în primăvara anului viitor, iar comunități întregi riscă să se prăbușească economic.
Complexul Energetic Oltenia este, de departe, cel mai mare angajator din regiune, iar localități precum Rovinari, Motru, Turceni sau Târgu Jiu depind direct de activitatea sa.
Ce urmează
România trebuie să transmită până vineri poziția finală la Bruxelles.
Dacă obține o amânare a termenului de închidere, centralele pe cărbune vor continua să funcționeze cel puțin în această iarnă – oferind o gură de oxigen pentru mii de angajați și timp suplimentar pentru punerea în funcțiune a noilor investiții energetice.