Producția de cărbune a României continuă să scadă, pe măsură ce țara face pași – mici, dar constanți – către renunțarea la energia pe bază de combustibili fosili. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în primele șapte luni ale anului 2025, producția internă a fost de aproape 1,09 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 2% mai mică față de aceeași perioadă din 2024.
În același timp, importurile de cărbune s-au redus semnificativ – cu peste 53%, ajungând la doar 61.100 tep.
🔻 Scădere constantă până în 2027
Tendința descendentă nu este una accidentală. Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția și importurile de cărbune vor continua să scadă în următorii ani, pe fondul închiderii termocentralelor pe cărbune și al punerii în funcțiune a noilor capacități pe gaze, energie solară și eoliană.
Estimările arată că:
- În 2025, producția va ajunge la 1,718 milioane tep, în scădere cu 10,5%;
- În 2026, la 1,555 milioane tep (-9,5%);
- Iar în 2027, la 1,432 milioane tep (-7,9%).
Importurile vor urma aceeași direcție, scăzând treptat până la 79.000 tep în 2027, adică o reducere de peste o treime față de 2024.
🌍 Contextul: tranziția verde și presiunea europeană
Scăderea producției de cărbune are loc într-un moment-cheie pentru România, care trebuie să-și respecte angajamentele europene privind decarbonizarea. Planul Național Integrat Energie-Climă prevede renunțarea treptată la energia pe bază de cărbune până în 2032, înlocuirea capacităților vechi cu energie regenerabilă, dar și investiții în retehnologizare și reconversie profesională pentru mii de angajați din minerit și energie clasică.
Deși această tranziție este necesară pentru atingerea obiectivelor climatice, ea aduce provocări sociale și economice majore în zonele miniere, precum Gorj și Hunedoara, unde cărbunele a fost decenii la rând motorul economiei locale.
