Vârsta la care femeile devin mame în Europa continuă să crească, atingând un nou prag: 29,8 ani. Potrivit celor mai recente date oficiale, femeile din Uniunea Europeană nasc, în medie, cu aproape un an mai târziu decât în urmă cu un deceniu.
Diferențele între țări sunt însă semnificative. Dacă în Republica Moldova femeile devin mame la prima naștere, în medie, la 24,7 ani, în Italia acest moment este amânat până la 31,8 ani, una dintre cele mai ridicate vârste din Europa.
Specialiștii spun că nu este vorba despre o renunțare la ideea de a avea copii, ci mai degrabă despre o așteptare calculată. „Este practic despre așteptare”, a explicat Esther Lazzari, demografă la Universitatea din Viena, specializată în cercetarea fertilității, într-un interviu pentru Euronews Health.
Aceasta subliniază că dorința de a avea copii nu a dispărut: „Nu există dovezi concludente că oamenii nu mai doresc copii. Ideea mărimii ideale a familiei nu s-a schimbat prea mult în timp. E doar o chestiune de moment”.
Paradoxal, unele dintre țările în care femeile amână cel mai mult maternitatea – precum Danemarca, Germania, Irlanda, Olanda, Suedia, Norvegia sau Portugalia – înregistrează rate de fertilitate relativ mai mari, arată datele Uniunii Europene.
Motivul? O listă tot mai lungă de „precondiții” considerate necesare înainte de a aduce pe lume un copil: educație finalizată, stabilitate financiară, o locuință sigură și o relație solidă. „Oamenilor le ia mai mult timp să construiască relații romantice stabile decât înainte”, explică Lazzari.
Datele din 2023 arată că în Europa de Est și Centrală femeile devin mame, de regulă, spre mijlocul sau finalul vârstei de 20 de ani, în timp ce în Europa de Vest și de Sud, prima naștere este adesea amânată până la începutul vârstei de 30 de ani. Tendința, însă, este generalizată: „Amânarea nașterii copiilor este vizibilă peste tot în Europa”, avertizează specialista.
Această schimbare socială vine și cu costuri biologice. Deși planurile de viață s-au modificat, corpul uman nu s-a adaptat aceluiași ritm. „Fereastra de reproducere preferată s-a schimbat, iar acest lucru e curios, pentru că biologic nu s-a schimbat nimic”, spune Lazzari.
Consecințele se văd deja: tratamentele de fertilitate sunt în creștere accelerată. Numai în 2021, în Europa au fost realizate peste 1,1 milioane de cicluri de tratament, în aproape 1.400 de clinici. Procedurile sunt însă costisitoare, solicitante emoțional și, în unele țări, inaccesibile femeilor singure, cuplurilor de același sex sau altor categorii.
În final, mulți europeni descoperă că, deși își doresc copii, timpul biologic nu mai oferă aceleași șanse ca în trecut.













