Statele Unite marchează, duminică, pragul de şase luni până la alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului, un scrutin esenţial pentru Donald Trump.
Prin acest vot, americanii vor stabili direcţia celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, după o perioadă de doi ani care a modificat deja semnificativ ţara.
„Miza este foarte mare”, estimează Mindy Romero, directoarea Center for Inclusive Democracy de la Universitatea din California de Sud. Alegerile intermediare reprezintă un „moment de cotitură” pentru ambele partide, adaugă ea, citată de AFP.
Pentru democraţi, obiectivul nu se limitează la recâştigarea controlului Congresului: aceştia afirmă cu convingere că „Donald Trump şi liderii republicani reprezintă o ameninţare existenţială pentru America”, explică politologul pentru AFP.
În tabăra republicană, preşedintele în vârstă de 79 de ani urmăreşte menţinerea majorităţii parlamentare pentru a putea promova restul programului său legislativ.
În caz contrar, repetă el constant, democraţii ar demara o procedură de destituire împotriva sa aproape imediat. Un Congres controlat de democraţi ar putea, de asemenea, să blocheze numirile sale, să iniţieze anchete şi să împiedice semnificativ implementarea politicii sale.
Toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanţilor vor fi supuse votului în noiembrie, în timp ce 33 dintre cele 100 de locuri din Senat vor fi reînnoite.
În prezent, republicanii deţin doar o majoritate precară în ambele camere, iar democraţii speră să recâştige controlul Camerei Reprezentanţilor, şi posibil chiar al Senatului.
În Statele Unite, alegerile de la jumătatea mandatului sunt, în mod tradiţional, defavorabile partidului care a câştigat Casa Albă cu doi ani în urmă.
Cu şase luni înainte de scrutin, perspectivele devin mai puţin favorabile pentru republicani, pe fondul acumulării sondajelor care arată niveluri record de nemulţumire faţă de Donald Trump.
„Preşedintele este destul de nepopular, iar acest lucru constituie, de obicei, un indicator destul de clar al modului în care partidul prezidenţial se va descurca la alegerile de la jumătatea mandatului”, observă Julia Azari, profesoară de ştiinţe politice la Universitatea Marquette.
Mulţi americani consideră că miliardarul republican nu a reuşit să le îmbunătăţească situaţia economică, deşi a fost ales în parte datorită acestei promisiuni.
Războiul declanşat împotriva Iranului se dovedeşte, de asemenea, extrem de nepopular, la fel ca şi creşterea preţurilor la benzină pe care a provocat-o.
Acuzat de democraţi de autoritarism încă de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump se confruntă, în plus, cu criticile unei părţi a opiniei publice la adresa politicii sale extrem de represive faţă de migranţi, subliniază Julia Azari.
În tabăra adversă, sondajele nu indică însă un entuziasm debordant faţă de opoziţie.
„Americanii sunt nemulţumiţi de situaţia generală şi de cele două partide”, afirmă Julia Azari.
„Totuşi, cineva trebuie să câştige” în noiembrie, şi „s-ar putea ca oamenii să nu fie mulţumiţi de democraţi, dar să se îndrepte totuşi în această direcţie”, adaugă politologul.
Printre celelalte teme majore ale campaniei se numără lupta lansată de Donald Trump în jurul delimitării circumscripţiilor electorale.
În 2025, preşedintele american a cerut mai multor state conduse de republicani să-şi redeseneze circumscripţiile, astfel încât să dilueze votul democrat, în speranţa de a câştiga locuri suplimentare în Congres.
O practică numită „gerrymandering”, care nu este deloc nouă în Statele Unite, dar pe care Donald Trump a readus-o în actualitate, în special în Texas sau în Carolina de Nord.
Democraţii au ripostat la rândul lor prin redesenarea hărţilor electorale ale statelor pe care le conduc, cum ar fi California sau Virginia.
Decizia luată săptămâna aceasta de Curtea Supremă, cu o majoritate conservatoare, de a restricţiona delimitările circumscripţiilor electorale care favorizează minorităţile a schimbat şi mai mult situaţia.
Mai mulţi guvernatori republicani din sud, precum cei din Louisiana sau Alabama, şi-au anunţat deja intenţia de redesenare a circumscripţiilor electorale pentru a elimina locurile ocupate de democraţi.
Impactul tuturor acestor redesenări rămâne de stabilit, dar contribuie la un „haos electoral” îngrijorător, potrivit Juliei Azari.
Pentru Mindy Romero, incertitudinea care domneşte la şase luni de alegeri poate fi comparată cu „o tablă de şah în mişcare, în spatele unui camion, pe un drum de ţară accidentat”.
