Aproape jumătate dintre cele mai mari 100 de orașe ale lumii se confruntă deja cu niveluri ridicate de lipsă de apă, iar 39 dintre acestea se află în regiuni cu „niveluri extrem de ridicate de stres hidric”, arată o analiză realizată de Watershed Investigations.
Lipsa apei apare atunci când cererea pentru alimentarea populației și a industriei ajunge aproape să depășească rezervele disponibile ale unui oraș. Potrivit experților, principalele cauze sunt gestionarea deficitară a resurselor de apă și accentuarea schimbărilor climatice, notează The Guardian.
Studiul indică faptul că metropole precum Beijing, New York, Los Angeles, Rio de Janeiro și Delhi se confruntă cu penurii extreme de apă. Alte orașe importante, printre care Londra, Bangkok și Jakarta, au fost clasificate ca având niveluri foarte ridicate de stres hidric.
În paralel, oamenii de știință de la University College London au analizat imagini satelitare furnizate de NASA, ajungând la concluzii îngrijorătoare. Orașe precum Chennai (India), Teheran (Iran) și Zhengzhou (China) sunt tot mai expuse riscului de secetă severă. În schimb, metropole precum Tokyo, Lagos (Nigeria) și capitala Ugandei, Kampala, au înregistrat o creștere semnificativă a cantităților de precipitații.
Pentru a ilustra amploarea fenomenului, Watershed Investigations a lansat o hartă interactivă intitulată „Atlasul Securității Apei”, care evidențiază nivelurile de ariditate la nivel global. Pe hartă apar și orașe din Rusia: Moscova, situată într-o regiune predispusă la ariditate ușoară, și Sankt Petersburg, aflat într-o zonă cu umiditate relativ stabilă.
Potrivit The Guardian, aproximativ 1,1 miliarde de oameni trăiesc în megaorașe situate în regiuni vulnerabile la secete prelungite. În același timp, circa 96 de milioane de persoane locuiesc în orașe unde precipitațiile sunt în creștere, un fenomen care aduce alte tipuri de riscuri, precum inundațiile urbane.
Specialiștii avertizează că, fără investiții urgente în infrastructură și politici sustenabile de gestionare a apei, criza hidrică urbană ar putea deveni una dintre cele mai mari provocări globale ale următoarelor decenii.
