O nouă serie de documente publicate de Departamentul de Justiție al Statelor Unite în dosarul lui Jeffrey Epstein readuce în prim-plan una dintre cele mai controversate anchete ale ultimelor decenii, dar ridică și întrebări serioase legate de modul în care informațiile sunt făcute publice.
În arhiva încărcată recent pe site-ul instituției americane — care cuprinde milioane de documente, sute de mii de imagini și videoclipuri, multe dintre ele cu caracter pornografic — apar și referiri la România. Potrivit unei analize a documentelor, există 833 de fișiere care conțin mențiuni despre țara noastră.
Printre acestea se regăsește și numele Corinei Tărniță, profesor universitar, originară din Craiova, doctor în matematică și cadru didactic la una dintre cele mai prestigioase universități din Statele Unite. Documentele indică faptul că aceasta ar fi fost menționată în corespondențe interne ale rețelei Epstein, inclusiv în legătură cu intermedierea unor plăți în valoare de aproximativ 30.000 de dolari către o persoană din Iași.
Este esențial de subliniat că simpla apariție a unui nume în documente nu echivalează cu o acuzație, iar autoritățile americane nu au indicat dacă persoanele menționate au avut sau nu vreo legătură cu rețeaua de prostituție și pedofilie pentru care Epstein a fost cercetat.
O carieră academică recunoscută internațional
Corina Tărniță este cunoscută în mediul academic internațional pentru parcursul său profesional. În 2016, Pro TV a realizat un reportaj laudativ despre aceasta, prezentând-o drept un exemplu de excelență românească în educație.
„Am fost crescută într-o mică fermă din sudul României… și am crescut cu ideea că femeile sunt cele care fac matematică”, declara atunci Corina Tărniță, într-un material în care vorbea despre familia sa, studiile absolvite Magna Cum Laude, doctoratul în matematică și cariera universitară la Harvard și Princeton.
Provine dintr-o familie de intelectuali, cu tată medic și mamă profesor universitar, ambii premiați pentru invenții medicale, iar pasiunea pentru matematică spune că i-a fost insuflată din copilărie.
Documente publicate fără clarificări
Problema majoră semnalată de specialiști este că Departamentul de Justiție al SUA a făcut public un volum uriaș de materiale brute, fără a diferenția clar între:
- persoane suspecte,
- victime,
- martori,
- sau simple mențiuni colaterale.
În unele documente apar și alte referiri vagi: o tânără numită „Roxana”, descrisă ca având 20 de ani în 2009, sau mesaje în care Epstein discută despre „o fată din România” cu miliardarul american Tom Pritzker, moștenitor al unui imperiu hotelier. De asemenea, există corespondențe în care se discută despre bilete de avion plătite unor persoane aparent de cetățenie română către insula Saint Thomas, loc asociat cu abuzurile comise de Epstein.
Riscul stigmatizării prin asociere
Publicarea acestor documente, fără explicații suplimentare sau concluzii judiciare, riscă să producă stigmatizare publică și asocieri nedrepte, mai ales în cazul unor persoane cu cariere publice solide, care nu au fost puse sub acuzare și nu sunt vizate oficial de anchete penale.
Jeffrey Epstein s-a sinucis în 2019, în timp ce se afla în detenție, iar multe dintre ramificațiile cazului său rămân neelucidate. Însă modul în care autoritățile americane au ales să „arunce pe piață” milioane de documente nefiltrate ridică întrebări legitime despre responsabilitatea instituțională și protejarea reputației persoanelor nevinovate.
