Președintele Chinei, Xi Jinping, a transmis un mesaj strategic puternic privind viitorul economic al țării: Beijingul își dorește o monedă națională suficient de puternică pentru a deveni o rezervă globală. Declarațiile apar într-un articol semnat de liderul chinez și publicat în revista oficială a Partidului Comunist Chinez, Qiushi.
„China are nevoie de o monedă puternică, ce poate fi utilizată pe scară largă în comerțul internațional, investiții și pe piețele valutare, și care să poată obține statutul de monedă de rezervă”, a scris Xi Jinping.
Un obiectiv financiar cu miză strategică
Mesajul lui Xi conturează o strategie pe termen lung: transformarea yuanului într-o monedă de rezervă cu drepturi depline, comparabilă cu dolarul american sau euro. Liderul chinez leagă acest obiectiv de modelul de dezvoltare economică al Chinei și de rolul tot mai influent al țării în arhitectura financiară globală.
În prezent, deși China este cel mai mare exportator din lume și un partener comercial-cheie pentru zeci de state, o mare parte din tranzacțiile sale externe sunt realizate în dolari sau euro. Această dependență limitează autonomia financiară a Beijingului și îl expune la deciziile monetare ale altor mari puteri. Extinderea utilizării yuanului ar reduce aceste vulnerabilități și ar consolida reziliența economiei chineze.
Context global favorabil pentru yuan
Ambițiile Chinei vin într-un moment în care sistemul financiar internațional devine tot mai multipolar, iar numeroase economii emergente caută alternative pentru diversificarea rezervelor valutare. În acest peisaj, apariția unei monede de rezervă suplimentare, susținută de o piață internă uriașă, o bază industrială solidă și rezerve valutare consistente, pare din ce în ce mai plauzibilă.
Pași concreți deja făcuți de Beijing
China a construit deja un arsenal financiar pentru promovarea yuanului la nivel global:
– acorduri bilaterale de swap valutar,
– contracte pentru energie și materii prime denominate în yuani,
– centre offshore de compensare a monedei chineze.
În paralel, autoritățile de la Beijing au liberalizat treptat sistemul financiar, au facilitat accesul investitorilor străini pe piața obligațiunilor și au îmbunătățit transparența politicii monetare. Un moment simbolic important a fost includerea yuanului în coșul Drepturilor Speciale de Tragere (DST) al FMI, recunoaștere internațională bazată pe criterii economice obiective.
O strategie prudentă, nu o revoluție rapidă
În ciuda ambițiilor mari, liderii chinezi adoptă o abordare precaută. Obținerea statutului de monedă de rezervă presupune încredere pe termen lung, stabilitate instituțională și politici economice previzibile. Beijingul evită reformele bruște care ar putea destabiliza economia internă, preferând un proces gradual, cu ajustări atent calibrate.
Tehnologia, un avantaj-cheie
Un atu suplimentar îl reprezintă avansul Chinei în domeniul finanțelor digitale. Țara este lider mondial în plăți electronice și promovează activ yuanul digital, care ar putea simplifica tranzacțiile transfrontaliere și reduce costurile de decontare, mai ales în relațiile comerciale cu Asia, Africa și America Latină.
O viziune pe termen lung
Planul de transformare a yuanului într-o monedă de rezervă globală nu pare unul declarativ, ci se bazează pe fundamente economice solide și pe ascensiunea reală a Chinei în economia mondială. Dacă reformele continuă și contextul global rămâne favorabil, yuanul ar putea deveni, în timp, un pilon important al unui sistem financiar internațional mai diversificat și mai echilibrat.
