Tensiunile din Orientul Mijlociu au atins un nou nivel periculos după ce Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, a fost practic blocată de Iran. Decizia vine ca represalii pentru atacurile americano-israeliene, iar efectele se resimt deja pe piețele energetice.
Aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii trec în mod normal prin acest culoar maritim extrem de îngust. Potrivit datelor Națiunile Unite, traficul maritim prin strâmtoare a scăzut cu aproape 97% de la începutul conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, declanșat pe 28 februarie.
De ce a decis Iranul să închidă strâmtoarea acum
Amenințarea nu este nouă. Oficialii iranieni au avertizat de mai multe ori în ultimii ani că pot bloca această rută vitală.
Un comandant al Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice declara încă din 2011 că „închiderea strâmtorii ar fi mai ușoară decât să bei un pahar cu apă”.
Mult timp, experții au considerat această opțiune drept „arma nucleară economică” a Iranului, un instrument extrem care ar fi folosit doar în situații limită.
Însă situația s-a schimbat radical după escaladarea războiului. Autoritățile de la Teheran descriu conflictul ca fiind unul existențial, iar strategia militară este tot mai mult controlată de Garda Revoluționară.
Ce este în joc pentru economia globală
Blocarea acestei rute nu afectează doar Orientul Mijlociu.
Strâmtoarea este singura ieșire la mare pentru exporturile de energie din state precum:
- Kuweit
- Irak
- Qatar
- Emiratele Arabe Unite
- Iran
Impactul s-a văzut imediat: prețul petrolului a urcat temporar la cel mai ridicat nivel din 2022.
Experții avertizează că un conflict prelungit ar putea provoca:
- o nouă criză globală a costului vieții, similară celei declanșate după invazia Rusiei în Ucraina;
- probleme în agricultura mondială, deoarece aproximativ 33% din îngrășămintele globale tranzitează această rută;
- temeri de recesiune globală, comparabile cu șocurile petroliere din anii ’70.
De ce este atât de greu de securizat Strâmtoarea Hormuz
Deși pare doar o rută maritimă, geografia zonei face apărarea extrem de complicată.
- rutele de navigație au doar două mile marine lățime;
- navele trebuie să treacă foarte aproape de coasta iraniană și de insule controlate de Teheran;
- zona oferă adăpost natural pentru forțele iraniene.
Chiar dacă marina clasică a Iranului nu mai este la fel de puternică, Garda Revoluționară dispune de tactici asimetrice:
- ambarcațiuni rapide de atac,
- mini-submarine,
- mine marine,
- drone militare,
- chiar jetski-uri încărcate cu explozibili.
Potrivit experților, Iranul poate produce până la 10.000 de drone pe lună, ceea ce transformă strâmtoarea într-un coșmar militar pentru orice flotă de escortă.
Planul Occidentului: escortarea petrolierelor
Președintele Donald Trump a anunțat că Statele Unite ar putea escorta navele comerciale prin strâmtoare.
Însă operațiunea ar fi extrem de complexă. Experții spun că doar escortarea câtorva nave pe zi ar necesita mai multe distrugătoare și acoperire aeriană permanentă.
Și liderii europeni discută o posibilă misiune navală comună. Președintele Emmanuel Macron a declarat că state europene, India și alte țări asiatice analizează o operațiune internațională, însă aceasta ar putea fi lansată abia după încetarea conflictului.
Un precedent îngrijorător în regiune
Blocarea rutelor maritime nu este un scenariu ipotetic.
Gruparea Houthi, aliată cu Iranul, a reușit în ultimii ani să perturbe majoritatea traficului prin Marea Roșie și Canalul Suez.
În ciuda protecției navale oferite de SUA și Uniunea Europeană, multe companii de transport au fost nevoite să ocolească Africa, pe o rută mult mai lungă și costisitoare.
Pe scurt: dacă tensiunile continuă, blocarea Strâmtorii Hormuz ar putea declanșa una dintre cele mai grave crize energetice globale din ultimele decenii.
