Trimiterea unor astronauți care să pășească pe Lună până în 2030, construirea unei baze acolo, înainte (poate) de o călătorie spre planeta Marte: bazându-se pe o expertiză ce a fost perfecționată cu multă răbdare în ultimii 30 de ani, China amenință poziția de lider a Statelor Unite în sectorul zborurilor spațiale cu echipaj uman, informează AFP.
Jurnaliștii francezi au publicat joi o analiză mai atentă asupra capacităților spațiale chineze, într-o perioadă în care patru astronauți (trei americani și un canadian) se pregătesc să se îmbarce într-o rachetă la începutul lunii aprilie, în cadrul unui program operat de agenția spațială americană (NASA), pentru a realiza misiunea Artemis 2, ce va reprezenta primul zbor cu echipaj uman în jurul Lunii după o pauză de peste 50 de ani.
În ce stadiu se află programul spațial chinez pentru zboruri cu echipaj uman?
Acesta a fost lansat în 1992. China, exclusă treptat din cooperarea internațională de către Statele Unite, și-a dezvoltat singură expertiza în acest domeniu.
A desfășurat aproximativ 15 misiuni cu echipaj uman după primul zbor în spațiu al unui astronaut chinez, Yang Liwei, în 2003.
După ce americanii i-au interzis să participe la proiectul Stației Spațiale Internaționale (ISS), China și-a construit o stație spațială proprie, Tiangong (‘Palatul celest’), care și-a primit primii rezidenți în 2021. Stația orbitală chineză este ocupată în prezent de trei astronauți.
Această stație îi permite Chinei să acumuleze o experiență crucială (ieșiri în spațiu, andocări pe orbita Pământului, operațiuni de mentenanță, studii despre efectele asupra corpului uman) pentru misiunile sale cu echipaj uman.
China înregistrează progrese urmărind o foaie de parcurs concepută pe termen lung, nu o succesiune de proiecte izolate. Incidentele sunt rare, niciunul nu a fost mortal.
‘Această eficacitate se explică printr-o fermă voință politică la vârful statului, finanțări stabile, ingineri spațiali de prim rang la nivel internațional, prioritate acordată mai degrabă progreselor tehnice decât presiunilor exercitate de calendarul misiunilor și prin integrarea întregului lanț industrial în proces’, a subliniat Richard de Grijs, profesor la Facultatea de Științe Matematice și Fizice din cadrul Universității Macquarie din Australia.
‘În comparație cu abordarea occidentală, în special cu cea americană, unde accentul se poate schimba în funcție de voința politică, acest model prezintă avantaje nete în materie de previzibilitate și gestiune a riscurilor’, a adăugat el.
Când vor păși astronauții chinezi pe Lună?
‘Până în 2030’, speră agenția spațială chineză CNSA.
China a trimis deja mai mulți roboți pe Lună și a adus pe Terra mai multe eșantioane lunare.
O misiune cu echipaj uman necesită însă dispozitive diferite, aflate în prezent în perioada de testare.
Astfel, China urmează să efectueze în 2026 zborul de testare pe orbită pentru noul său vehicul spațial Mengzhou (‘Nava viselor’). Înlocuindu-l pe Shenzhou, care a îmbătrânit, Mengzhou este vehiculul care va trebui să îi transporte pe astronauții chinezi spre orbita lunară.
Inginerii chinezi proiectează, de asemenea, o nouă rachetă ultra-puternică de aproximativ 90 de metri înălțime (Long March 10), indispensabilă pentru a propulsa acel vehicul spre Lună. Racheta Long March 10 a realizat deja un prim zbor, la altitudine suborbitală, pe 11 februarie.
Modulul de aselenizare Lanyue (‘Îmbrățișarea Lunii’), care îi va transporta pe astronauții chinezi de pe orbita lunară până pe suprafața selenară, ar putea efectua zborul său inaugural în 2028-2029.
Dorește cu adevărat China o bază pe Lună?
Da!
China speră ca până în 2035 să construiască o versiune ‘de bază’ a unei stații științifice locuibile, care se va numi Stația Internațională de Cercetare Lunară (ILRS).
Aceasta urmează să fie construită în apropiere de polul sudic lunar, unde prezența apei – sub formă de gheață – este prezumată.
Proiectul este desfășurat în colaborare cu Rusia și la el s-au asociat și alte țări, precum Thailanda, Pakistan și Belarus.
Baza chineză ar trebui construită cu ajutorul unor cărămizi fabricate la fața locului, pe bază de regolit lunar, cu ajutorul unor imprimante 3D. Testată deja pe Terra și pe stația orbitală Tiangong, această tehnică va trebui să fie testată și pe Lună în timpul misiunii robotizate Chang’e-8, programată în anul 2028.
CNSA spune că vrea să facă acolo cercetări pentru a înțelege originea Lunii, să realizeze descoperiri științifice, să obțină progrese în tehnologii considerate strategice și să exploateze resursele lunare.
O versiune mai mare a bazei este prevăzută spre orizontul anilor 2040.
China dezvoltă, de asemenea, o constelație de sateliți în jurul Lunii, denumită ‘Queqiao’, care va avea în special menirea de a asigura servicii (comunicații, navigație și teledetecție) pentru viitoarele activități pe satelitul natural al Terrei.
Este aceasta o cursă cu Statele Unite?
Da și nu.
China nu vorbește niciodată despre ‘cursa spre Lună’ și nici despre o concurență cu Statele Unite.
‘Ei sunt ambițioși pentru programul lor spațial și consideră Luna ca următoarea etapă logică în progresele lor. Pentru propria valoare a programului, nu din rivalitate. Nu s-ar schimba nimic pentru ei dacă americanii decid să nu mai meargă acolo’, a declarat Jonathan McDowell, astrofizician și analist spațial.
‘Însă dacă China va fi prima țară care instalează acolo o bază lunară, acest lucru ar reprezenta o provocare serioasă pentru capacitatea Statelor Unite de a face același lucru. Pentru că zonele propice din apropierea polului sudic lunar sunt foarte limitate’, a avertizat el.
Deocamdată, China ‘rămâne în spatele Statelor Unite’ în materie de zboruri cu echipaj uman, a declarat Chen Lan, un specialist din programul spațial chinez, care remarcă superioritatea vehiculelor spațiale Dragon și Orion, utilizate de NASA, în comparație cu actualul vehicul chinez Shenzhou.
Însă dacă astronauții săi vor păși pe Lună în 2030 grație noilor vehicule și module de aselenizare, ‘atunci China îi va prinde din urmă’ pe americani, a adăugat el.
Și apoi Marte?
Este posibil.
După 2040, baza lunară chineză va fi folosită pentru ‘validarea tehnologiilor și capacităților pentru o misiune cu echipaj uman spre Marte’, afirmă CNSA.
Reprezentanți ai companiilor spațiale și oameni de știință chinez au evocat în trecut ‘Planeta Roșie’ drept o potențială destinație pentru astronauții din China.
