Guvernul României a început, în al 12-lea ceas, să priceapă că a închis în ritm prea accelerat grupurile pe cărbune. Potrivit unor surse, va cere Comisiei Europene să îi permită amânarea cu un an a închiderii capacităților pe cărbune programate pentru luna august.
Doar că nu va fi suficient. Dacă tot face o cerere, ar trebui să solicite și redeschiderea grupului 4 de la Termocentrala Turceni, cât încă mai poate fi pus în funcțiune.
Grupul 4 Turceni a fost închis în martie, iar Complexul Energetic Oltenia a rămas cu patru grupuri – unul la Turceni și trei la Rovinari. Practica arată că 1-2 grupuri sunt permanent indisponibile, fie pentru reparații, revizii, fie din cauza unor opriri accidentale.
CE Oltenia ar trebui să aibă cinci grupuri licențiate, ca să poată lucra cu trei. Dacă mai închide un grup la vară, ar rămâne cu licență pe trei grupuri, deci ar funcționa cu 1-2.
În fața situației în care centrala de la Mintia nu va fi gata la iarnă, cea de la Iernut va funcționa doar în teste, și un reactor nuclear de la Cernavodă va fi oprit, Bucureștiul va solicita Comisiei Europene să amâne închiderea unui grup pe cărbune din Oltenia, asumată inițial prin PNRR la finalul verii, anunță economica.net.
Autoritățile de la București vor solicita Comisiei Europene să mai țină în viață un grup mare pe cărbune la Complexul Energetic Oltenia, care ar fi trebuit închis la 31 august, potrivit angajamentelor asumate prin PNRR, potrivit unor surse din sectorul energetic care au solicitat anonimatul.
Motivul este că, dacă se închide și acest grup mare – unul a fost deja închis la finalul lui martie, adecvanța sistemului energetic românesc ar fi grav periclitată, iar riscul de funcționare devine nepermis de mare, mai ales în perioada de iarnă.
Noua atitudine a București este generată de situația reală, din teren, a stadiului de realizare a noilor capacități pe gaze, care ar fi urmat să înlocuiască centralele pe cărbune care urmau să fie oprite. Astfel, sunt semnale clare că termocentrala de la Mintia nu poate funcționa în această iarnă la capacitatea prognozată, de 1.000 MW, din cei 1.700 din proiect. Iar centrala nouă de la Iernut, de 430 MW, va funcționa doar în teste. Alte proiecte de grupuri noi pe gaze – cum ar fi cele ale Elcen sau viitoarele centrale realizate de CEO cu Tinmar/Alro au termene de realizare mult mai îndepărtate, iar unele ar putea să nu mai fie făcute niciodată.
În luna martie, a fost închis definitiv grupul 4 al termocentralei Turceni, de 285 MW, prin ridicarea licenței la cererea CE Oltenia, pentru ca România să nu rateze un jalon din PNRR. Astfel, la Turceni mai este operațional acum un singur grup. Au fost 8, în total.
La cealaltă centrală mare a CE Oltenia care mai este în funcțiune, Rovinari, mai sunt în funcțiune 3 grupuri energetice de 330 MW. Centrala Ișalnița a CE Oltenia a fost închisă complet.
Centrala de la Craiova are licența redusă la 130 MW și este în insolvență. De asemenea, mai sunt operaționale două grupuri la centrala de la Govora, de 50 MW fiecare, care vor fi închise la 31 august, și un grup la Paroșeni de 90 MW.
Așadar, acum mai sunt operaționale doar 4 grupuri mari pe cărbune în sistemul energetic național. La 31 august cel târziu, unul dintre ele, la Rovinari sau la Turceni, ar urma să fie oprit definitiv, potrivit angajamentelor asumate inițial prin PNRR. România ar urma să ceară o amânare.
Anul trecut, Transelectrica a solicitat un studiu de adecvanță referitoare la scenariile de funcționare ale sistenului energetic național, iar sinteza lui a fost publicată recent.
În scenariul de bază, în care anul viitor se închid toate grupurile mari pe cărbune – rămâne cel de la Craiova (dacă va funcționa), centrala nouă de la Mintia nu este gata, o unitate de la Cernavodă va fi închisă pentru retubare, sistemul energetic românesc nu mai poate funcționa în condiții de siguranță în majoritatea scenariilor de risc previzibile.
“Imposibilitatea respectării nivelului limită de adecvanță impus (depășire de peste 10 ori a valorii de referință pentru LOLE (numărul de ore estimate statistic în care producția de energie nu poate acoperi consumul, raportat la nivelul unui an), risc global energie nealimentată de aprox. 39.966 MWh anual – echivalentul a peste 10.200 de locuințe la nivel național). Nevoie de analiză viabilitate economică din perspectiva suplimentării surselor de generare la nivel național în vederea încadrării în limitele impuse de adecvanță”, scrie în studiu.
