Situație paradoxală la Complexul Energetic Oltenia: compania a renunțat la aproximativ 1.800 de angajați cu contracte pe perioadă determinată, începând cu 1 aprilie, dar are din nou nevoie de o parte dintre oamenii care au plecat. Aceștia pot reveni la muncă prin Minprest Serv SA, cu salarii mai mici, contracte de numai o lună și fără toate drepturile de care beneficiau ca angajați ai CE Oltenia. Unul dintre foștii salariați, Cristian Constantinescu, care a protestat în primăvară pentru păstrarea locurilor de muncă, spune că nu s-ar mai întoarce în aceste condiții.
La câteva luni după ce aproximativ 1.800 de salariați cu contracte pe perioadă determinată au fost lăsați fără locuri de muncă, apar noi oferte de angajare pentru activități desfășurate în zona CE Oltenia.
Minprest Serv SA, societate care prestează servicii pentru Complexul Energetic Oltenia, a publicat la sfârșitul lunii iulie o ofertă pentru 114 posturi de mașinist la alte mașini fixe de transport pe orizontală și verticală.
Salariul oferit este de minimum 5.225 de lei, la care se adaugă bonuri de masă.
Problema este că angajarea se face pe contracte cu durata de numai o lună.
Pentru unul dintre posturi, Minprest precizează că nu este necesară experiența profesională, fiind solicitată absolvirea unei școli profesionale.
Cu alte cuvinte, oameni care au lucrat ani de zile în cadrul CE Oltenia și care cunosc deja activitățile din cariere și termocentrale pot fi readuși acum în sistem, dar printr-o altă societate și în condiții mai puțin avantajoase.
Au plecat la 1 aprilie. Acum există din nou nevoie de ei
Cei aproximativ 1.800 de salariați au fost disponibilizați în contextul reducerii cheltuielilor și al obligațiilor asumate de CE Oltenia prin Planul de Restructurare.
Mulți dintre aceștia lucraseră ani la rând pentru companie, chiar dacă aveau contracte pe perioadă determinată, reînnoite succesiv la trei sau șase luni.
Pentru unii, plecarea de la 1 aprilie a însemnat pierderea singurei surse de venit.
O parte dintre foștii angajați au protestat atunci și au cerut companiei și autorităților să le fie păstrate locurile de muncă.
Printre ei s-a aflat și Cristian Constantinescu.
Acesta a plecat ulterior din România, iar mesajul său transmis în luna iulie arată cât de mare este dezamăgirea celor care au fost trimiși acasă după ani de muncă.
„Nu m-aș mai întoarce niciodată să accept asemenea umilință”
Cristian Constantinescu spune că a plecat din țară cu regretul că munca oamenilor care au lucrat în condiții grele nu mai este respectată.
„Am plecat din România cu sufletul greu. Nu pentru că mi-am dorit să las totul în urmă, ci pentru că am ajuns să înțeleg că munca cinstită nu mai este respectată”, a transmis fostul angajat.
El consideră nedreaptă situația în care aproape 1.800 de oameni au fost trimiși acasă, iar ulterior li se oferă posibilitatea de a reveni, dar pe salarii mai mici și cu mai puține drepturi.
„Când văd că aproape 1.800 de oameni au fost trimiși acasă, iar acum li se spune că se pot întoarce, dar pe salarii mai mici și cu mai puține drepturi, mă doare. Mă doare pentru colegii mei, pentru familiile lor și pentru toți cei care au tras ani la rând în praf, în zgomot și în condiții grele”, spune Constantinescu.
Pentru el, revenirea în asemenea condiții nu mai reprezintă o soluție.
„Nu m-aș mai întoarce niciodată să accept asemenea umilință. Omul care muncește cinstit merită respect, nu promisiuni goale și compromisuri”, afirmă fostul salariat.
Aceeași muncă, dar cu alte drepturi
Diferența dintre cele două situații nu se rezumă doar la salariu.
Un angajat al CE Oltenia care lucra în condiții speciale beneficia de drepturile aferente acestor condiții, inclusiv de avantajele privind reducerea vârstei de pensionare.
În cazul celor angajați prin Minprest, problema recunoașterii condițiilor speciale pentru activitatea prestată este una esențială.
Astfel, poate apărea situația în care munca este similară, locul de muncă este în aceeași zonă și activitatea deservește în continuare CE Oltenia, dar drepturile salariatului sunt diferite în funcție de societatea cu care are contractul de muncă.
Pentru un om care lucrează în aceste condiții ani la rând, diferența poate avea consecințe importante inclusiv la pensionare.
„Nimeni nu ar trebui să aleagă între demnitate și pâinea de pe masă”
Cristian Constantinescu spune că cel mai greu de acceptat este faptul că oamenii ajung să creadă că nu au alternativă și trebuie să accepte orice condiții pentru a-și păstra veniturile.
„Cea mai mare tristețe este că mulți au ajuns să creadă că nu au de ales. Dar când accepți orice, cineva îți va cere mereu și mai mult”, transmite acesta.
Fostul angajat le cere foștilor săi colegi să nu renunțe la drepturile lor.
„Nu vă mai lăsați umiliți. Nu vă mai lăsați dezbinați. Fiți uniți și cereți respectul pe care îl meritați. Nimeni nu ar trebui să fie obligat să aleagă între demnitate și pâinea de pe masă.”
Deși a plecat din țară, spune că nu a uitat oamenii alături de care a muncit.
„Am plecat din țară, dar o parte din sufletul meu a rămas acolo, alături de oamenii care încă speră că într-o zi munca lor va fi respectată. Sunt alături de voi și sper să nu vă pierdeți niciodată demnitatea.”
CE Oltenia reduce personalul, dar activitatea are în continuare nevoie de oameni
Ofertele Minprest ridică astfel o întrebare importantă despre restructurarea CE Oltenia.
Compania este obligată să reducă numărul de salariați și să-și diminueze activitatea pe cărbune, însă lucrările și activitățile necesare funcționării carierelor și termocentralelor trebuie în continuare realizate.
Iar acolo unde există nevoie de personal, acesta poate fi asigurat prin societăți prestatoare.
Pentru angajator, soluția înseamnă flexibilitate și costuri mai mici. Pentru muncitori, însă, poate însemna salarii mai mici, contracte de numai o lună și mai puțină siguranță pentru viitor.
Paradoxul este evident: oamenii care au fost considerați în plus atunci când CE Oltenia a făcut reducerile de personal sunt din nou necesari atunci când activitatea trebuie efectiv desfășurată.
Iar pentru cei care au fost trimiși acasă, întrebarea nu mai este doar dacă există un loc de muncă, ci în ce condiții sunt chemați să se întoarcă.
