România ar putea pierde între 77 și 124 de milioane de euro din PNRR pentru că nu a reușit să închidă toate centralele pe cărbune asumate prin planul de redresare. Paradoxal, însă, factura ar fi putut fi mult mai mare dacă aceste capacități ar fi fost închise acum, avertizează reprezentanții Ministerului Energiei.
Secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, a explicat că penalitatea exactă va fi stabilită de experții Comisiei Europene, după analiza dovezilor transmise de România.
Din cei 3.780 MW care trebuiau închiși în cadrul ultimei ținte din PNRR, aproximativ 710 MW au rămas în funcțiune: 100 MW la CET Govora, 330 MW la Turceni și 300 MW la Craiova.
Calculul preliminar al Ministerului Energiei indică o penalitate cuprinsă între 77 și 124 de milioane de euro.
Dar autoritățile susțin că păstrarea unor centrale în funcțiune, în special Turceni 5, este mai avantajoasă pentru România decât închiderea lor imediată.
„Energia pe care nu o ai este cea mai scumpă”, a explicat Sorin Elisei, subliniind că funcționarea grupului de la Turceni evită necesitatea unor importuri de energie la prețuri mai mari în perioadele în care sistemul energetic este pus sub presiune.
Turceni 5, mai valoros decât penalizarea
Potrivit oficialului Ministerului Energiei, Turceni 5 va continua să funcționeze și în lunile următoare, inclusiv în perioada rece, când consumul de energie poate crește, iar România poate avea nevoie de importuri.
În plus, centrala asigură salarii pentru angajați, generează activitate economică și are inclusiv credite bancare care trebuie achitate. Închiderea grupului ar fi însemnat, prin urmare, costuri suplimentare, nu doar pierderea capacității de producție.
Sorin Elisei susține că, dacă toate aceste elemente sunt puse în balanță, costurile evitate prin menținerea Turceni 5 în funcțiune pot depăși penalizarea pe care România o va suporta pentru neîndeplinirea jalonului PNRR.
Astfel, România se află într-o situație complicată: pe de o parte, riscă să piardă până la 124 de milioane de euro din fondurile europene pentru că nu a închis centralele pe cărbune, iar pe de altă parte, închiderea lor în plină perioadă de tranziție energetică ar fi putut obliga țara să cumpere mai multă energie din import, la costuri care puteau ajunge să fie mai mari decât penalizarea.
Pentru județul Gorj, miza este cu atât mai mare. În spatele celor 330 MW de la Turceni se află sute de locuri de muncă, activitatea minieră care alimentează centrala și o întreagă economie locală construită în jurul Complexului Energetic Oltenia.

















