O revistă americană de politică externă și securitate națională scrie despre o posibilă retragere a soldaților americani din România ca urmare a interzicerii candidaturii lui Călin Georgescu. Și nu este prima reacție de acest fel, un articol care îndemna la retragerea soldaților din Baza Mihai Kogălniceanu fiind publicat zilele trecute și în The American Conservative.
De data aceasta, analiza este făcută de NationalInterest.org, site-ul oficial al publicației The National Interest, care este o revistă americană de politică externă și securitate națională. Revista publică analize și comentarii despre subiecte de politică internațională, conflicte geopolitice, strategii de apărare și alte teme legate de securitate globală.
Iată o parte din analiza publicației americane, pe care o puteți citi integral aici.
„După ce a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România, știrile l-au descris pe Georgescu ca fiind un „necunoscut” care a obținut o victorie șocantă datorită unei campanii de succes pe TikTok. O privire mai atentă arată că, deși este un outsider al instituțiilor NATO și UE, realitatea lui Georgescu este complet diferită de portretizarea lui ca marionetă a lui Putin.
Este un om de știință al solului care a lucrat pentru ONU ca raportor special, iar raportul său din 2012 privind efectul dăunător pe termen lung al testelor nucleare americane în Insulele Marshall rămâne astăzi pe site-ul ONU. După munca sa cu ONU, Georgescu a lucrat pe probleme de sustenabilitate cu Clubul din Roma. Georgescu a fost discutat ca un potențial candidat la funcția de prim-ministru încă din 2010; El a fost propus oficial ca prim-ministru în 2020 și 2021.
Trecutul lui Georgescu dezvăluie un om bine versat în drepturile omului și sustenabilitate și al cărui nume a fost vehiculat pentru conducerea politică cu mult înainte de 2024. Nu trecutul său, ci ideile sale au stârnit teamă în NATO și UE.
România găzduiește Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, cea mai estică bază NATO din Europa. Administrația Biden a investit masiv în această bază de lângă Ucraina și în fața Crimeei, plănuind să o transforme într-una dintre cele mai mari din Europa, depășind baza Ramstein din Germania. Campania lui Georgescu a inclus o atitudine sceptică față de prezența continuă a trupelor americane în România. Între timp, președintele Donald Trump contestă viziunea convențională a NATO, încearcă să reducă tensiunile cu Rusia, să pună capăt războiului din Ucraina și a încercat să retragă trupele din Europa în trecut. Nu este greu de văzut cum aceste fapte s-ar putea combina într-o rețetă pentru o retragere a SUA și transferarea poverii apărării României asupra României.
Această viziune pragmatică diferă de status quo și de modelul tranzacțional emergent. Descrierea lui Joe Biden a alianței ca fiind o „obligație sacră” cuprinde status quo-ul. Ungaria exemplifică modelul mai tranzacțional în care Statele Unite semnalează un angajament mai mare în domeniul apărării, inclusiv o prezență sporită a trupelor, pentru țările care cheltuiesc mai mult pentru apărarea lor.
Modelul lui Georgescu reprezintă o a treia cale care ar permite și încuraja aliații noștri din NATO să ia propriile decizii de apărare suverană, punând accentul pe încrederea în sine în loc să ia garanția de securitate a SUA ca un dat sau să acționeze pentru a câștiga favoarea Washingtonului prin creșterea cheltuielilor de apărare. Acest model are sens din mai multe motive. Oricât de mult suntem obișnuiți să vorbim despre NATO și Europa, aceste coaliții se referă la grupuri de țări care au interese și nevoi de securitate foarte diferite, ceea ce face dificilă orice abordare generală a elaborării politicilor. O alianță nu ar trebui și nu trebuie să încerce să niveleze aceste diferențe.
Desigur, interzicerea lui Georgescu de a candida reprezintă un obstacol în implementarea acestei viziuni. Cu toate acestea, ideile și influența sa ar putea continua să aibă un impact asupra modului în care românii gândesc despre apărare și politică externă.
Acestea fiind spuse, Washingtonul poate și ar trebui să urmărească o resetare în România, indiferent cine candidează sau câștigă la viitoarele alegeri prezidențiale. Anularea alegerilor și interzicerea candidaților de a candida sunt decizii cu care majoritatea americanilor nu se simt confortabil. Și dacă Trump este serios în ceea ce privește diplomația cu Rusia și pivotarea către Asia, o retragere a trupelor în România și o anulare a planurilor de extindere a bazei aeriene ar servi ambelor scopuri. Acest lucru s-ar alinia cu interesele americane, stimulându-i pe aliații noștri din întreaga Europă să facă mai mult pentru propriile nevoi de apărare și pur și simplu ar evidenția faptul că desfășurarea pe termen nelimitat a trupelor americane nu poate fi luată de la sine înțelesă.
Retragerea trupelor din România ar zgudui NATO, da, dar ar demonstra hotărârea americană și i-ar încuraja pe europeni să facă mai mult decât să vorbească despre autonomie strategică. Această acțiune ar putea fi folosită chiar ca monedă de schimb pentru a stimula Rusia să înceteze luptele în Ucraina, deoarece Moscova s-a plâns de mult timp de trupele NATO care se deplasează din ce în ce mai mult spre est.
Dacă planurile administrației Biden de a extinde baza aeriană și prezența trupelor americane în România vor fi îndeplinite de administrația Trump, acest lucru ar menține Washingtonul mai angajat în tensiunile cu Moscova și legat de un guvern din ce în ce mai nedemocratic la București. Este greu de văzut ca pe o misiune vitală pentru interesele americane.
Este de preferat să se mențină relații bune cu Bucureștiul și Europa în absența desfășurării de trupe americane”.
