O centrală electrică pe gaze de 160 MW, construită în aproximativ un an, a ajuns deja în etapa probelor la Câmpia Turzii. Investiția companiei Nova Power and Gas scoate în evidență contrastul cu proiectele Complexului Energetic Oltenia, care ar fi trebuit să construiască noi centrale pe gaze la Turceni și Ișalnița. Potrivit calendarului inițial din Planul de restructurare, acestea ar fi trebuit să intre în producție chiar în 2026. În realitate, lucrările nu au început nici până acum.
În timp ce în alte zone ale țării investitorii reușesc să ridice capacități energetice noi într-un interval de aproximativ un an, Gorjul și Doljul continuă să aștepte proiectele care ar fi trebuit să înlocuiască treptat grupurile energetice pe cărbune ale Complexului Energetic Oltenia.
Centrală de 160 MW, construită într-un timp record
Nova Power and Gas, companie din grupul românesc E-INFRA, a început lucrările efective la centrala de la Câmpia Turzii în decembrie 2025. După numai câteva luni, instalațiile de stocare au fost montate și au intrat în probe, iar cele două turbine pe gaz se pregătesc pentru primele teste.
Potrivit CEO-ului Nova Power and Gas, Septimiu Costea, prima etapă a investiției cuprinde o centrală electrică pe gaze de 160 MW și un sistem de stocare în baterii de 100 MW/400 MWh.
„Prima etapă a investiției de la Câmpia Turzii: centrala electrică pe gaz de 160 MW și sistem de stocare în baterii (BESS) de 100 MW/400 MWh se va finaliza în luna decembrie 2026. Instalațiile de stocare sunt deja montate și se află în probe. Pentru cele două turbine pe gaz, de câte 57 MW, prima aprindere (first fire) este programată pe 15 decembrie, dată până la care estimăm că vor fi obținute toate licențele și avizele de funcționare necesare”, a declarat Septimiu Costea.
Acesta a precizat că lucrările au început în decembrie 2025 și că execuția este realizată de Electrogrup, companie din același grup.
„Centrala completează complexul nostru flagship de la Câmpia Turzii. Acolo producția pe gaz, energia solară și stocarea în baterii funcționează împreună, ca un singur sistem”, a mai spus reprezentantul companiei.
Investiția face parte dintr-un proiect energetic mai amplu, care include și un parc fotovoltaic, precum și una dintre cele mai mari instalații de stocare a energiei în baterii din România, cu o capacitate de 400 MWh.
La Turceni și Ișalnița, centralele Complexului Energetic Oltenia sunt încă pe hârtie
Contrastul este evident în cazul Complexului Energetic Oltenia, care are prevăzute două mari proiecte de centrale pe gaze naturale, la Turceni și Ișalnița. Aceste investiții ar fi trebuit să reprezinte o componentă esențială a tranziției energetice din Oltenia și să asigure înlocuirea unei părți din producția pe lignit.
Conform calendarului inițial din Planul de restructurare și decarbonare al companiei, noile capacități trebuiau să fie realizate astfel încât să înceapă producția în 2026.
Centrala de la Turceni, proiectată la aproximativ 475 MW, și cea de la Ișalnița, de aproximativ 850 MW, au fost prezentate drept investiții strategice pentru viitorul Complexului Energetic Oltenia și pentru securitatea energetică a României.
Numai că termenele au fost depășite, iar proiectele nu au ajuns în etapa construcției efective. În locul unor noi grupuri energetice care să producă electricitate, Gorjul și Doljul au rămas cu promisiuni, proceduri și calendare revizuite.
Situația este cu atât mai importantă cu cât Complexul Energetic Oltenia trebuie să renunțe treptat la producția pe cărbune, iar închiderea grupurilor și carierelor miniere presupune existența unor capacități alternative care să poată susține sistemul energetic național.
Oltenia riscă să piardă cărbunele înainte să aibă alternativele energetice
În timp ce grupurile pe lignit se confruntă cu probleme tehnice, costuri ridicate și termene de închidere, noile centrale pe gaze care ar trebui să preia o parte din producție întârzie.
Pentru angajații Complexului Energetic Oltenia, dar și pentru economia județelor Gorj și Dolj, întârzierea investițiilor înseamnă incertitudine suplimentară. Mii de locuri de muncă depind de restructurarea companiei, iar promisiunea unor noi capacități energetice a fost unul dintre argumentele centrale ale planului de tranziție.
Exemplul de la Câmpia Turzii arată că o centrală pe gaze poate fi construită într-un interval relativ scurt, atunci când există finanțare, contracte și mobilizare pentru execuție. Acolo, după un an de la începerea lucrărilor, instalațiile sunt deja în probe, în timp ce proiectele de sute de megawați din Oltenia continuă să aștepte.
Întrebarea este cât va mai putea fi amânată înlocuirea capacităților pe cărbune și ce se va întâmpla cu sistemul energetic național dacă grupurile Complexului Energetic Oltenia vor fi închise înainte ca noile centrale pe gaze să fie construite și puse în funcțiune.
