Liderii celor 32 de state membre NATO s-au reunit la Haga într-un summit descris ca „istoric” de cancelarul german Friedrich Merz, pe fondul unei decizii radicale ce ar putea rescrie prioritățile bugetare ale Europei: alocarea a 5% din PIB pentru apărare. Evenimentul a marcat revenirea președintelui american Donald Trump pe scena alianței după 2019, iar influența sa a fost nu doar evidentă, ci centrală.
Trump – arhitectul noului angajament NATO
Atmosfera summitului a fost dominată de figura președintelui american, al cărui mesaj ferm privind cheltuielile militare a reușit, în mod paradoxal, să aducă consens. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a transmis personal lui Trump un mesaj elogios, devenit public:
„Zbori spre un nou succes important în această seară, la Haga. N-a fost ușor, dar i-am convins pe toți să semneze pentru cinci procente.”
Rutte l-a felicitat de asemenea pentru „acțiunea decisivă în Iran”, considerând-o „extraordinară” și „curajoasă”, susținând că aceste gesturi „ne fac mai siguri”.
5% din PIB pentru apărare – o decizie fără precedent
Noua linie directoare adoptată de NATO presupune că:
- 3,5% din PIB vor merge către apărare directă, inclusiv echipamente, personal și modernizare.
- 1,5% din PIB vor fi alocați pentru cheltuieli conexe: infrastructură, securitate cibernetică și alte măsuri de sprijin logistic sau tehnologic.
Această schimbare majoră vine pe fondul amenințării persistente din partea Rusiei, dar și în contextul presiunii tot mai mari ca Europa să își asume mai multe responsabilități în securitatea regională.
Europa răspunde – cu ezitări
În timp ce țări ca Germania au anunțat deja creșteri bugetare masive – Berlinul va ajunge la 152,8 miliarde € în 2029 – alte state sunt reticente:
- Spania a catalogat obiectivul drept „nerezonabil și contraproductiv”.
- Belgia și Slovacia cer derogări sau flexibilitate.
- Unele guverne, precum cel de la Madrid, se confruntă cu opoziție internă puternică, mai ales în rândul coalițiilor de stânga.
Totuși, NATO insistă că nu vor exista scutiri oficiale și că toate țările trebuie să atingă pragul de 3,5% până în 2035.
Ucraina și mesajul de solidaritate
În marja summitului, președintele Volodimir Zelenski urmează să aibă o întrevedere cu Trump. Sprijinul pentru Ucraina rămâne un pilon-cheie, iar Europa și Canada au promis deja peste 35 de miliarde de dolari în ajutor militar în 2025.
Fast regal și decizii grele
Summitul a debutat cu o cină oficială găzduită de regele Willem-Alexander al Țărilor de Jos, într-un cadru festiv ce a contrastat cu seriozitatea temelor abordate. Trump a fost, fără îndoială, vedeta serii, iar secretarul general Rutte l-a numit „artizanul noii viziuni NATO”.
Urmează: o declarație comună și negocieri dure
Miercuri, liderii vor adopta o declarație comună în cinci paragrafe, care va stabili noua direcție strategică a NATO. Chiar dacă formularea finală va include termeni care să permită o anumită flexibilitate, mesajul este clar: Europa trebuie să se înarmeze – nu doar simbolic, ci bugetar.
