Bruxelles a fost zguduit de un val de violențe după finala Cupei Belgiei, iar primarul Philippe Close nu a ezitat să arate cu degetul: „Vina o poartă exclusiv suporterii din Bruges”, a declarat acesta într-un interviu pentru Politico. Haosul a început în cartierul Molenbeek, cunoscut pentru diversitatea sa etnică, când huligani îmbrăcați în hanorace negre au devastat magazine, au agresat trecători și au semănat panică printre locuitori. Atacurile violente au continuat și a doua zi, lăsând în urmă o atmosferă de nesiguranță și neliniște.
Primarul a descris incidentul ca pe o manifestație de ură rasială, subliniind că „acești extremiști nu suportă Bruxelles-ul din cauza diversității sale” și a subliniat că „nu sunt bineveniți în orașul meu”. Potrivit autorităților, poliția locală a arestat 63 de persoane, dar situația a rămas tensionată, iar un suporter a fost rănit grav, fiind împușcat în picior.
Violențele alimentate de ură și extremism
Philippe Close a condamnat cu fermitate comportamentul suporterilor echipei Club Brugge, pe care l-a caracterizat drept „agresiv și alimentat de ideologii de extremă dreapta”. Potrivit acestuia, violențele din Molenbeek nu sunt un incident izolat, ci o repetare a unui comportament deja bine cunoscut, iar poliția trebuie să răspundă rapid și eficient. „Cum este posibil ca acești huligani, care sunt deja bine cunoscuți, să ajungă totuși pe stadioane? Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru”, a întrebat retoric primarul.
Autoritățile belgiene și cluburile de fotbal au condamnat aceste acte de violență, iar Club Brugge a promis să colaboreze cu poliția pentru a identifica autorii. „Aceste grupuri nu au ce căuta în fotbal”, a adăugat Close, cerând sancțiuni mai dure pentru acești huligani care profită de orice prilej pentru a semăna distrugere.
Un oraș fără guvern și fără coordonare
Situația din Bruxelles a fost agravată de criza politică internă: orașul nu are guvern regional de aproape un an, iar autoritățile locale sunt într-un impas. În acest context, criticii susțin că lipsa unui guvern funcțional și coordonarea deficitară a poliției au contribuit la escaladarea violențelor. În plus, unele victime ale violențelor au acuzat poliția că a întârziat mult prea mult în a interveni pentru a opri atacurile. Un bărbat, care a fost bătut în timp ce încerca să-și apere tatăl, a declarat că forțele de ordine au ajuns la locul faptei abia după 20 de minute.
Criza infracționalității și măsuri de urgență
Creșterea violenței în Bruxelles este un subiect tot mai discutat, iar autoritățile vor să ia măsuri rapide. Ministerul de Interne a anunțat că lucrează la un plan de comasare a celor șase zone de poliție ale capitalei într-un singur comandament unificat, un proiect care ar urma să fie implementat în această vară. Acest plan a fost considerat esențial pentru a răspunde rapid la violențele de acest tip.
Profesorul Christophe Vandeviver de la Universitatea din Gent a subliniat că aceste grupuri de huligani nu sunt neapărat motivate ideologic, ci mai degrabă „din dorința de a crea haos și de a semăna distrugere”. „Anonimatul le dă curaj, iar sentimentul de invincibilitate pe care îl oferă mulțimea le permite să se comporte așa”, a explicat expertul.
În acest context, primarul Close a insistat asupra necesității ca autoritățile și cluburile de fotbal să aplice sancțiuni mult mai dure pentru a preveni astfel de incidente în viitor. „Trebuie să acționăm rapid și fără compasiune față de cei care distrug imaginea orașului nostru”, a conchis acesta.
