Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice, cunoscută sub denumirea de COP30, va avea loc la Belém, în statul Pará, nordul Braziliei, între 10 și 21 noiembrie 2025. Alegerea acestui oraș aflat în inima regiunii amazoniene nu este întâmplătoare: autoritățile braziliene vor să pună în centrul dezbaterii climatice inegalitățile sociale, defrișările și sărăcia, tratate nu ca efecte colaterale ale crizei climatice, ci ca factori determinanți și priorități de rezolvat.
Este pentru prima dată când o conferință a ONU privind clima are loc într-un oraș din Amazon, iar mesajul pe care Brazilia vrea să îl transmită este clar: nu poate exista tranziție ecologică reală fără justiție socială și fără integrarea comunităților afectate direct de degradarea mediului. Președintele COP30, diplomat de carieră și arhitect André Corrêa do Lago, a declarat că organizarea conferinței într-un oraș cu infrastructură limitată și cu o rată ridicată a sărăciei va forța participanții să privească dincolo de clădirile de conferințe și să înțeleagă realitatea pe care schimbările climatice o exacerbează.
Infrastructură, croaziere și scandaluri locale
Belém se pregătește să primească aproximativ 50.000 de participanți, printre care lideri mondiali, reprezentanți ai ONU, activiști și jurnaliști. Capacitatea orașului este, însă, mult sub necesar. În lipsa unei infrastructuri hoteliere adecvate, guvernul brazilian a închiriat două nave de croazieră care vor fi ancorate în port, a deschis școli pentru cazare temporară și a apelat la facilități ale armatei pentru a suplini lipsurile. Se construiesc în paralel noi hoteluri, iar oficialii promit investiții pe termen lung în dezvoltarea urbană a orașului.
Totuși, au apărut deja controverse privind creșterea explozivă a chiriilor, cu prețuri de până la 15.000 de dolari pe noapte pentru un apartament în Belém. În timp ce autoritățile susțin că piața se stabilizează și că este vorba doar de speculații izolate, locuitorii și presa locală acuză un val de gentrificare, care riscă să afecteze pe termen lung accesul la locuințe al populației locale.
Un alt scandal major vizează construirea unei autostrăzi de 13 kilometri – Avenida Liberdade – prin pădurea amazoniană, proiect menit să fluidizeze traficul în jurul Belém-ului în timpul conferinței. Deși guvernul federal afirmă că nu este responsabil direct pentru proiect, ecologiștii și comunitățile locale denunță tăierile masive de pădure, considerând construcția un gest ipocrit din partea unei conferințe climatice care pretinde că apără Amazonul.
Agenda COP30: bani, păduri și implementare
Spre deosebire de edițiile anterioare, COP30 nu va aduce pe agendă un nou acord global major. În schimb, va fi o conferință a implementării. Obiectivul este aplicarea reală a Acordului de la Paris și trecerea de la promisiuni la acțiuni concrete. Va fi lansată inițiativa Tropical Forest Forever Facility (TFFF), un mecanism financiar inovator care ar urma să mobilizeze până la 125 de miliarde de dolari pentru a recompensa țările care reușesc să stopeze defrișările. Plata ar urma să fie de aproximativ 4 dolari pentru fiecare hectar de pădure intactă, iar statele care degradează pădurile ar urma să plătească până la 400 de dolari pe hectar distrus. Aproximativ 20% din acești bani ar urma să ajungă direct la comunitățile indigene.
Pe lângă acest fond, Brazilia susține introducerea unui nou plan de finanțare globală care prevede alocarea a 1,3 trilioane de dolari anual până în 2035 pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare. Acest plan urmează să fie discutat și agreat preliminar la COP29, în Azerbaidjan, în toamna anului 2024, și detaliat la Belém.
Brazilia, în calitate de gazdă, își propune ca economia circulară, combaterea inegalităților și incluziunea socială să devină teme centrale în negocierile climatice. Potrivit declarațiilor oficiale, „justiția climatică” va fi nucleul moral al conferinței, iar accentul va fi pus pe soluții care pot fi aplicate inclusiv în țările sărace sau cu acces limitat la tehnologie.
Vocea populațiilor indigene și conflictele interne
Un aspect central al conferinței va fi integrarea cunoștințelor și vocilor indigene în procesul decizional. În aprilie 2025, mii de membri ai populațiilor indigene din Brazilia au manifestat la Brasília, cerând extinderea și protejarea teritoriilor lor. Acestea acoperă aproximativ 13% din teritoriul brazilian și se află printre cele mai bine conservate zone de pădure tropicală.
Propunerea unei co-președinții COP din partea unei lideri indigene a fost respinsă de organizatori, stârnind critici din partea societății civile și a ONG-urilor. Ca răspuns, s-a anunțat înființarea unui Cerc de Conducere Indigenă, care va avea un rol consultativ și va contribui la formularea politicilor incluzive în cadrul conferinței.
Această tensiune reflectă dinamica complexă a unei conferințe climatice organizate într-o țară care încă se confruntă cu conflicte interne majore între dezvoltare economică, protecția mediului și drepturile omului.
Sprijin internațional și miză geopolitică
În pragul COP30, China și Uniunea Europeană au anunțat o declarație comună în care își reafirmă angajamentele față de Acordul de la Paris și promit actualizarea planurilor climatice până în septembrie 2025. Acest gest a fost interpretat ca un semnal puternic de cooperare internațională, într-un context geopolitic global din ce în ce mai fragmentat.
Pe de altă parte, un aviz recent al Curții Internaționale de Justiție de la Haga, care afirmă că dreptul la un mediu curat este un drept fundamental al omului, deschide posibilitatea unor procese internaționale împotriva statelor sau companiilor care contribuie semnificativ la criza climatică. Acest precedent ar putea influența discuțiile de la COP30, mai ales cele legate de responsabilitate și compensare.
Brazilia dorește ca această ediție să fie cunoscută drept „Conferința soluțiilor” – un moment de cotitură în care negocierile diplomatice cedează locul acțiunilor concrete și colaborării reale. Dacă promisiunile vor fi respectate și dacă voința politică se va păstra dincolo de discursurile oficiale, COP30 ar putea deveni un moment istoric pentru tranziția globală către un viitor sustenabil și echitabil.