Un nou episod tensionat în jurul conducerii companiilor strategice din energie a fost relatat de Liviu Cotojman, primarul liberal din comuna gorjeană Roșia de Amaradia. Acesta susține că Dan Plaveti, actualul director al Complexului Energetic Oltenia (CEO) și candidat la funcția de director general al Hidroelectrica, ar fi evitat orice discuție cu reprezentanții PNL la o întâlnire politică organizată înaintea alegerilor prezidențiale din 2025.
Declarațiile apar într-un moment sensibil, în contextul procedurii de selecție pentru șefia Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie de stat din România. Miza este una majoră, atât politic, cât și economic, având în vedere rolul strategic al companiei în sectorul energetic și impactul direct asupra bugetului de stat.
Acuzațiile lansate de Liviu Cotojman
Potrivit edilului liberal, întâlnirea a reunit primari PSD și PNL din județul Gorj, în cadrul parteneriatului de guvernare dintre cele două partide. La discuții ar fi participat și fostul premier PSD, Mihai Tudose.
Cotojman afirmă că, după încheierea ședinței, o delegație de primari PNL a încercat să discute cu Dan Plaveti, însă acesta ar fi refuzat.
„N-a vrut să vorbească cu noi. A vorbit cu domnul Weber, cu domnul Tudose, nicidecum nu ne-a luat în calcul să poarte o discuție cu noi. El a zis că a fost chemat de domnii de la PSD”, a declarat Liviu Cotojman.
Primarul susține că episodul demonstrează apropierea lui Plaveti de PSD:
„Dovada este că e omul PSD-ului.”
Până în acest moment, Dan Plaveti nu a oferit un punct de vedere public referitor la acuzațiile formulate. Acum, premierul liberal Bolojan este susținătorul lui Plaveti.
Cursa pentru șefia Hidroelectrica intră în faza decisivă
Procedura de selecție pentru noul CEO al Hidroelectrica se apropie de final. Pe lista scurtă rămăseseră doar doi candidați:
- Bogdan Badea, actual CEO interimar și fost director general al companiei;
- Iulius-Dan Plaveti, actual director al Complexului Energetic Oltenia și fost președinte al ANRE.
Inițial, în competiție s-au înscris 16 candidați.
Totuși, Bogdan Badea și-a anunțat recent retragerea, invocând presiuni externe, fără a oferi detalii suplimentare. Decizia a surprins mediul energetic, în condițiile în care mandatul său a fost asociat cu rezultate financiare solide pentru companie.
Procesul de recrutare este coordonat de firma de consultanță Pluri Consulting, iar decizia finală aparține Consiliului de Supraveghere (CS) al Hidroelectrica, conform legislației privind guvernanța corporativă.
Conflict politic și presiuni asupra conducerii companiei
Tensiunile s-au amplificat după intervențiile publice ale premierului interimar și ministrului Energiei, Ilie Bolojan, care a criticat în repetate rânduri actuala conducere a companiei.
Bolojan a acuzat managementul Hidroelectrica de lipsă de investiții strategice, întârzieri în dezvoltarea capacităților de stocare și niveluri ridicate ale salariilor din conducere.
În același timp, Ministerul Energiei a solicitat introducerea pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor din 29 mai a suspendării președintelui Consiliului de Supraveghere, Silviu Avram.
Acesta este considerat o figură-cheie în desemnarea noului CEO. Presa a relatat anterior despre presupuse legături politice ale lui Avram cu lideri PSD, iar numele său apare și într-un dosar aflat în cercetare penală.
Conducerea Hidroelectrica a reacționat, catalogând solicitarea drept o posibilă „imixtiune politică” în administrarea companiei, însă punctul a fost introdus pe agenda AGA.
De ce este importantă conducerea Hidroelectrica
Miza numirii noului director general este uriașă. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din România, având o capacitate instalată de aproximativ 6,4 GW.
Compania a raportat anul trecut un profit de aproximativ 3,3 miliarde de lei, iar dividendele distribuite în acest an depășesc 4 miliarde de lei, mare parte din bani ajungând la bugetul de stat, care deține circa 80% din acțiuni.
Prin comparație, Complexul Energetic Oltenia, compania condusă de Dan Plaveti, a înregistrat pierderi estimate la aproximativ 1 miliard de lei.
Context: controversele privind guvernanța corporativă
Actuala procedură de selecție vine după mai multe controverse legate de conducerea Hidroelectrica. Fostul CEO, Karoly Borbely, și-a dat demisia înainte de finalul mandatului, într-un context criticat inclusiv de Comisia Europeană.
Problemele legate de aplicarea legislației privind guvernanța corporativă au contribuit la pierderea unor fonduri importante din PNRR pentru România.
Ulterior, o primă procedură de selecție a fost anulată, după ce Consiliul de Supraveghere nu a reușit să desemneze un candidat.
Ce urmează
Data de 29 mai ar putea deveni decisivă pentru viitorul celei mai importante companii energetice din România. În aceeași zi sunt așteptate atât decizii privind conducerea executivă, cât și clarificări legate de situația Consiliului de Supraveghere.
Evoluțiile sunt urmărite atent atât de mediul politic, cât și de investitori, în condițiile în care stabilitatea managementului Hidroelectrica are implicații directe asupra sectorului energetic și a veniturilor la bugetul de stat.
