Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a început procedura de verificare a dosarului de Securitate al președintelui Curții Constituționale a României (CCR), Marian Enache, în urma unei solicitări din partea colonelului (r) Doru Paraschiv, fost ofițer de contrainformații militare. Acesta a cerut CNSAS să efectueze demersuri pentru a intra în posesia dosarului, care ar putea fi păstrat în arhivele Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA), instituție ce a preluat o mare parte din arhivele fostei Securități după 1989.
Pe 30 aprilie 2025, CNSAS a răspuns solicitării lui Paraschiv, cu o întârziere de trei săptămâni față de data înregistrării cererii, solicitându-i permisiunea de a-i prelucra datele personale pentru a face demersuri oficiale către DGIA. De asemenea, instituția a cerut acordul lui Paraschiv pentru a-i dezvălui identitatea lui Marian Enache, președinte al CCR, în cadrul procesului de verificare.
Colonelul Paraschiv, cunoscut pentru dezvăluirile din campania „Singur în inima Sistemului”, susține că dosarul lui Enache este de o importanță majoră și că verificările trebuie extinse pentru a include și arhivele DGIA/MApN, având în vedere că aceasta a preluat o parte semnificativă din documentele fostei Direcții de Securitate a Statului.
Paraschiv a formulat o serie de întrebări adresate CNSAS, inclusiv de ce dosarul Fond rețea (F.R.) 7259 Vaslui, asociat lui Marian Enache, nu a fost păstrat în arhiva SRI și dacă CNSAS a solicitat informații de la DGIA referitoare la acest dosar. De asemenea, acesta a solicitat să fie convocat la o ședință a Colegiului CNSAS pentru a furniza dovezi suplimentare în sprijinul solicitării sale.
În contextul istoric, Paraschiv subliniază că Marian Enache ar fi fost implicat într-o rețea informativă gestionată de Securitatea din perioada regimului comunist, fiind identificat ca membru al Fondului Rețea – FR 7259 Vaslui. Acesta sugerează că Enache ar fi fost o „sursă cu aprobare de la PCR”, ceea ce îi conferă o protecție și conspirare în prezent, similară cu cazul fostului președinte Traian Băsescu, cunoscut sub pseudonimul „Petrov”.
În urma răspunsului CNSAS, Paraschiv a anunțat public că va adresa acest subiect opiniei publice, partenerilor internaționali ai României, precum și structurilor NATO și UE, pentru a asigura transparența procesului de verificare a dosarului lui Marian Enache.
În această perioadă, CNSAS va continua să efectueze verificările necesare și să comunice public rezultatele obținute, iar Paraschiv a solicitat ca toate demersurile inter-instituționale să fie făcute publice prin comunicate oficiale. De asemenea, fostul ofițer de contrainformații a reiterat importanța acestui proces în contextul de transparență și de integritate a instituțiilor statului.