Ministrul sârb de externe, Marko Djuric, a fost întrebat despre o posibilă alianță militară între Serbia și Ungaria și a răspuns afirmativ: „Orice măsură care întărește independența Serbiei pe plan internațional și securitatea cetățenilor săi este pozitivă”. El a adăugat că relațiile dintre Serbia și Ungaria din ultimii 12 ani, „după Acordul de reconciliere națională”, sunt un model de colaborare europeană.
Djuric a subliniat că Serbia a răspuns cu „demnitate” alianței dintre Kosovo, Albania și Croația, cerând „transparență” și „îndepărtarea de politica diviziunii și conflictului”. El a subliniat că Serbia cunoaște detaliile acordului militar, menționând că acesta încalcă „Acordul de control al armelor din 1996, parte din Acordul de la Dayton”.
„Este problematic când se formează alianțe militare fără a informa vecinii. Acest comportament ridică întrebări legate de intențiile reale, mai ales când transparența lipsește”, a explicat Djuric la Blic TV, adăugând că Serbia va continua să fie pregătită să răspundă la orice provocare.
Referindu-se la situația din Kosovo, Djuric a criticat autoritățile de la Pristina, spunând despre Albin Kurti: „El nu oferă nimic pentru dezvoltare economică, doar vrea să elimine complet sârbi din Kosovo”. Djuric a reamintit că pentru sârbi, „Kosovo și Metohija nu sunt doar un teritoriu, ci o chestiune fundamentală a identității noastre.”
„Kurti a început o campanie de teroare acum doi ani și jumătate, iar comunitatea internațională a condamnat-o doar verbal”, a adăugat Djuric, subliniind tratamentul discriminatoriul al sârbilor în Kosovo.
În ceea ce privește activitatea diplomatică, Djuric a menționat: „Transparența este esențială. Ce se întâmplă acum nu este bun pentru imaginea Serbiei, iar evenimentele recente doar adâncesc această narațiune negativă”.
Referitor la Bosnia și Herțegovina, Djuric a afirmat că „Serbia va susține Republica Srpska și garanțiile din Acordul de la Dayton” și că există o oportunitate de a avansa în relațiile cu administrația americană.
În final, Djuric a subliniat importanța „căii europene” a Serbiei, care a fost constantă timp de 25 de ani, evitând implicarea într-o ruptură geopolitică care ar fi destabilizat societatea internă. „Aceasta a fost o decizie esențială, bazată pe concluziile rapide ale președintelui Vucic”, a încheiat ministrul.
