Mexicul a organizat în premieră alegeri directe pentru desemnarea judecătorilor, însă experimentul democratic a fost umbrit de o prezență extrem de scăzută la vot — sub 13% din cei peste 100 de milioane de alegători înregistrați, comparativ cu 60% la alegerile prezidențiale din 2024. Confuzia generalizată în rândul cetățenilor și apatia electorală ridică semne de întrebare serioase privind legitimitatea acestui nou sistem și viitorul independenței judiciare în țară.
În ciuda contextului tensionat, președinta Claudia Sheinbaum a catalogat scrutinul drept „un succes complet”, afirmând cu optimism că „Mexicul este cea mai democratică țară din lume”.
Votul popular, o noutate pentru justiție
Spre deosebire de sistemul tradițional de numire a judecătorilor pe criterii de merit și experiență, cetățenii au fost chemați să aleagă direct dintre nu mai puțin de 7.700 de candidați care concurează pentru 2.600 de funcții judiciare. Această abordare neobișnuită a dus la confuzie și reținere în rândul alegătorilor, în special pe fondul unei istorii marcate de corupție și neîncredere în instituțiile statului.
Mulți alegători au perceput scrutinul fie ca o oportunitate de a reforma profund sistemul, fie ca un exercițiu simbolic fără impact real. În teren, atmosfera a fost una amestecată: speranță în schimbare pentru unii, deziluzie cronică pentru alții.
Critici și tensiuni instituționale
Partidul de guvernământ Morena a apărat alegerile ca parte a unei campanii de „eradicare a corupției” din sistemul judiciar, în pofida vocilor critice care văd în această mișcare o centralizare mascată a puterii.
Fostul președinte Andrés Manuel López Obrador este acuzat că a subminat independența justiției în mandatul său prin discursuri ostile la adresa judecătorilor, tăieri de buget și ignorarea unor decizii judiciare incomode pentru guvern.
Avertismente internaționale
Experți în justiție trag semnale de alarmă. Jamie Arellano, fost director al Centrului pentru Studii de Justiție din America, a avertizat că „funcția judecătorilor ca contrapondere se confruntă cu riscul eroziunii” în America Latină.
La rândul său, Ursula Indacucia, reprezentantă a Organizației pentru Un Proces Echitabil din Washington, a identificat două semnale periculoase:
- Politicienii atacă instituțiile judiciare și se prezintă ca o alternativă.
- Guvernele nu mai respectă hotărârile instanțelor.
Pe acest fundal tensionat, rămâne de văzut dacă aceste alegeri vor marca începutul unei reforme autentice sau al unei noi forme de control politic asupra justiției.
