Județul Gorj se apropie cu pași repezi de un moment crucial în istoria sa economică. Începând cu 1 ianuarie 2026, carierele miniere și termocentralele pe cărbune ale Complexului Energetic Oltenia (CEO) vor intra în conservare sau în rezerva de capacitate. Asta înseamnă că mii de locuri de muncă riscă să dispară peste noapte, iar comunitățile locale, profund dependente de sectorul energetic tradițional, se văd nevoite să găsească rapid alternative viabile.
Aproape jumătate dintre cei peste 8.000 de angajați ai CEO ar putea rămâne fără un loc de muncă, dacă tranziția energetică nu va fi însoțită de soluții concrete pentru reconversia forței de muncă și atragerea de noi investiții.
Deși există inițiative locale de creare a unor parcuri industriale, acestea sunt încă la început de drum și de dimensiuni reduse, incapabile – cel puțin pe termen scurt – să preia impactul economic generat de închiderea minelor și a termocentralelor.
Turceni, oraș cu tradiție în producerea energiei pe cărbune, încearcă să-și refacă identitatea economică. Autoritățile locale au demarat procedurile pentru înființarea unui parc industrial pe 20 de hectare, iar Planul Urbanistic Zonal este aproape finalizat. Terenul este racordat la toate utilitățile, iar administrația speră să atragă investitori care să creeze noi locuri de muncă. Totuși, în lipsa unor garanții privind finanțarea și atragerea efectivă a firmelor, proiectul rămâne, pentru moment, o speranță.
În comuna Bâlteni, primarul Marius Popescu, aflat la primul mandat, vede dezvoltarea industrială ca o șansă reală pentru viitorul localității. A identificat două terenuri care ar putea fi puse la dispoziția investitorilor, unul dintre ele aparținând chiar Complexului Energetic Oltenia. Deși infrastructura este încă deficitară în unele zone, edilul crede că poziția strategică a comunei – aproape de drumul european și conectată la rețeaua regională – poate atrage investitori interesați de producție.
Un proiect mai avansat se conturează în Bălești, unde Parcul Industrial Gorj SA ar putea deveni un pol regional de atragere a capitalului privat. Peste 31 de milioane de euro sunt pregătite pentru investiții, prin Fondul de Tranziție Justă, iar patru firme și-au manifestat deja intenția de a începe lucrările. Se preconizează peste 250 de locuri de muncă, iar autoritățile județene vor să extindă zona industrială cu încă 10 hectare. Cu toate acestea, lansarea efectivă a proiectelor depinde de avizele și evaluările tehnice ale ADR Sud-Vest Oltenia, instituție care încă nu a oferit un termen clar pentru răspunsuri.
„Toți investitorii așteaptă. Noi am pregătit terenul, dar mingea este acum la ADR”, a transmis recent Eftimie Popescu, directorul Parcului Industrial Gorj.
În paralel, rata șomajului în Gorj este în scădere, ajungând la 3,79%, conform datelor AJOFM. Însă aceste cifre pot fi înșelătoare, având în vedere că aproximativ 4.500 de gorjeni sunt înregistrați ca șomeri, iar mii de angajați CEO ar putea intra pe lista celor fără loc de muncă dacă nu se acționează urgent.
Autoritățile locale, județene și centrale sunt astfel puse în fața unei urgențe strategice: reconversia economică a unui județ construit pe cărbune, care are nevoie de investiții reale, locuri de muncă stabile și sprijin concret pentru muncitorii care riscă să rămână în urmă în tranziția verde.
Fără un plan coerent și fără măsuri ferme de sprijin pentru aceste comunități, Gorjul riscă să devină un exemplu dureros al eșecului în procesul de tranziție justă.
