China a construit și modernizat în ultimii ani mai multe instalații nucleare în zone montane din provincia Sichuan, potrivit unei ample analize publicate de The New York Times, bazată pe imagini din satelit și evaluări ale experților în domeniu.
Activitatea are loc într-un context tensionat la nivel global, în condițiile în care ultimul tratat major de control al armelor nucleare dintre SUA și Rusia este pe cale de a expira, iar Beijingul nu face parte din niciun acord similar de limitare a arsenalului.
Complex nou în valea Zitong: buncăre și infrastructură pentru materiale sensibile
Imagini recente indică lucrări accelerate într-un complex nou din valea Zitong. Zona include buncăre consolidate și terasamente prevăzute cu numeroase conducte, detalii care, potrivit specialiștilor citați, ar putea sugera manipularea unor materiale periculoase.
Într-o altă vale se află instalația Pingdong, protejată de un gard dublu de securitate. Analiștii susțin că aici ar putea fi fabricate focoase nucleare pe bază de plutoniu. Clădirea principală a fost renovată în ultimii ani, fiind instalate sisteme moderne de ventilație și disipare a căldurii, iar construcțiile continuă în proximitate.
Publicația americană notează că mai multe obiective asociate programului nuclear din Sichuan au fost extinse sau modernizate în ultimii ani, ceea ce sugerează o strategie coerentă de consolidare a infrastructurii.
Expert: „Armele nucleare fac parte din demersul Chinei de a deveni superputere”
Rennie Babiarz, expert în analiză geospațială care a studiat imaginile și alte date vizuale, afirmă că toate siturile analizate sunt în dezvoltare activă, iar ritmul construcțiilor s-a intensificat semnificativ după 2019.
„Schimbările observate sunt în concordanță cu obiectivele mai largi ale Chinei de a deveni o superputere globală. Armele nucleare fac parte din acest demers”, a declarat Babiarz.
Peste 600 de focoase la finalul lui 2024. Ținta: 1.000 până în 2030
Potrivit celei mai recente evaluări anuale a Departamentul Apărării al Statelor Unite (Pentagon), China deținea peste 600 de focoase nucleare la sfârșitul anului 2024 și intenționează să ajungă la 1.000 până în 2030.
Deși arsenalul chinez rămâne mai redus decât cel al Statele Unite sau al Rusia, ritmul de creștere al stocului provoacă îngrijorare la Washington.
SUA susțin că orice viitor acord de control al armelor ar trebui să includă și Beijingul, însă China nu și-a exprimat interesul pentru un astfel de cadru.
Moștenirea „Al Treilea Front” și relansarea programului
Multe dintre instalațiile din Sichuan au fost construite în urmă cu aproximativ șase decenii, în cadrul programului „Al Treilea Front”, lansat în perioada lui Mao Zedong, pentru a proteja infrastructura strategică a Chinei în eventualitatea unui atac din partea SUA sau a Uniunii Sovietice.
În anii ’80, odată cu detensionarea relațiilor internaționale, o parte dintre centre au fost închise sau reduse, iar activitatea s-a mutat parțial către laboratoare din orașul Mianyang.
În ultimii aproximativ șapte ani, însă, modernizarea s-a intensificat, inclusiv prin dezvoltarea unei ample instalații de aprindere cu laser, utilizată pentru studierea focoaselor fără detonare reală.
Ce îngrijorează Washingtonul
Experții avertizează că imaginile din satelit nu oferă o imagine completă asupra dimensiunii programului nuclear chinez, dar confirmă extinderea infrastructurii și accelerarea investițiilor.
Una dintre principalele temeri ale SUA este modul în care un arsenal mai mare și mai modern ar putea influența comportamentul Chinei într-o eventuală criză regională, în special în ceea ce privește Taiwanul.
