Iranul transmite un semnal major în negocierile cu Statele Unite: Teheranul este dispus să suspende temporar îmbogățirea uraniului și să transfere o parte din rezerve către o țară terță, precum Rusia, potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal.
Conform sursei citate, Iranul ar accepta o înghețare a îmbogățirii uraniului pentru o perioadă de până la trei ani, în paralel cu discutarea unor posibile contacte economice limitate cu Washingtonul. În schimb, Teheranul ar urmări o relaxare rapidă a presiunilor financiare.
Miza financiară: 6 miliarde de dolari blocați
Potrivit publicației americane, Iranul speră să obțină acces rapid la aproximativ 6 miliarde de dolari proveniți din venituri petroliere, fonduri aflate în prezent în Qatar și supuse restricțiilor impuse de Statele Unite.
De cealaltă parte, Washingtonul insistă asupra unei condiții ferme: încetarea completă a îmbogățirii uraniului, nu doar o suspendare temporară. Parametrii exacți ai unei eventuale ridicări a sancțiunilor nu au fost făcuți publici, ceea ce indică faptul că negocierile sunt încă într-o fază sensibilă.
„Progrese semnificative” după consultările de la Geneva
După consultări indirecte desfășurate la Geneva, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că părțile au ajuns la un acord privind mai multe prevederi esențiale ale viitorului document.
„S-au înregistrat progrese semnificative”, a afirmat oficialul iranian, precizând că lucrul asupra textului va continua, iar data următoarei runde de negocieri va fi stabilită ulterior.
Un posibil punct de cotitură?
Disponibilitatea Iranului de a transfera o parte din uraniu către Rusia este văzută ca un gest menit să reducă temerile occidentale privind acumularea de material nuclear sensibil. Totuși, diferența dintre o suspendare temporară și o renunțare completă rămâne principalul obstacol în calea unui acord final.
În joc nu este doar dosarul nuclear, ci și echilibrul geopolitic din Orientul Mijlociu, precum și viitorul regimului de sancțiuni care afectează economia iraniană.
