Pe măsură ce Elveția se străduiește să limiteze topirea ghețarilor săi din cauza încălzirii globale, cercetătorii desfășoară un experiment neobișnuit în Alpi pentru a vedea dacă una dintre resursele naturale ale țării poate fi de ajutor: lâna de oaie, relatează Reuters.
De ani de zile, prelate sintetice sunt așezate vara peste zone cu gheață și zăpadă din Elveția pentru a reflecta lumina soarelui și a reduce absorbția căldurii, în condițiile în care creșterea temperaturilor topește calotele de gheață care au definit peisajul înalt al Alpilor timp de milenii.
Însă aceste prelate sunt, de obicei, fabricate din plastic și pot elibera microfibre poluante. Proiectul „Keep It Wool”, coordonat de organizația de mediu Summit Foundation și de Universitatea din Lausanne, folosește în schimb lână pentru a încetini topirea ghețarului Tsanfleuron din vestul Elveției.
Căldura record din această vară a topit zăpada de pe ghețari cu săptămâni mai devreme decât de obicei, ceea ce duce aproape inevitabil la o pierdere și mai mare de gheață. Fenomenul este considerat responsabil pentru amplificarea unor prăbușiri de stânci precum cea care a devastat satul Blatten anul trecut și care a declanșat inundațiile fulgerătoare catastrofală de săptămâna trecută din Himalaya.
Timothee Steiner, managerul proiectului „Keep It Wool”, a declarat că echipa a dorit să exploreze o alternativă biodegradabilă, găsind în același timp o utilizare pentru lâna elvețiană. Între 40% și 70% din producția țării ajunge să fie aruncată în fiecare an.
Ideea le-a aparținut unor studenți de masterat ai Universității din Lausanne, care au lucrat apoi pentru a o testa în practică.
Două „pături” prototip din lână, fabricate de compania elvețiană Fisolan, au fost așezate în iunie pe o suprafață de 200 de metri pătrați a ghețarului Tsanfleuron. Pe parcursul verii, cercetătorii au comparat eficiența acestora cu cea a unei folii geotextile convenționale.
Primele rezultate au depășit așteptările.
Steiner a declarat că măsurătorile efectuate la fiecare două săptămâni au arătat că învelișurile din lână au limitat topirea la fel de bine ca cele sintetice.
Niklaus Saegesser, unul dintre directorii de la Fisolan, a spus că a fost surprins de durabilitatea materialului. „Credeam că nu va fi suficient de stabil”, a recunoscut el.
Elliot Gaffiot, unul dintre studenții care participă la proiect, a spus că echipa nu știa sigur la ce să se aștepte. „Acum avem un rezultat pe care îl putem vedea și chiar atinge. A funcționat incredibil de bine”, a adăugat el.
Însă susținătorii proiectului subliniază că păturile din lână nu oferă o soluție pentru problema mai largă a încălzirii globale.
Doar aproximativ 0,02% din suprafața ghețarilor din Elveția este acoperită cu folii de protecție, iar oamenii de știință afirmă că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – produse în principal de combustibilii fosili – rămâne singura modalitate semnificativă pe termen lung de a încetini pierderea gheții.
