Un memorandum al Guvernului, obținut de publicația noastră, arată că închiderea Grupului 4 Turceni, decisă în luna martie, a fost doar una dintre măsurile cerute de Comisia Europeană pentru deblocarea fondurilor din PNRR. Documentul relevă că România riscă penalizări de până la 2,57 miliarde de euro dacă nu respectă calendarul de eliminare a producției de energie pe cărbune, motiv pentru care există temeri că și alte grupuri ale Complexului Energetic Oltenia ar putea fi scoase din exploatare.
La data de 19.12.2025, România a transmis Comisiei Europene Cererea de plată nr. 4, care include și Ținta 119 – Dezafectarea capacității de producție de energie electrică pe bază de cărbune/lignit (1.045 MW).
La momentul transmiterii Cererii de plată nr. 4, România a prezentat dovezi privind îndeplinirea Țintei 119, prin scoaterea din operare a unor capacități și/sau reducerea capacității autorizate prin licență („derating”), în cuantum total de 1.055 MW, după cum urmează:
- Ișalnița 7 (315 MW) – dezafectată;
- Turceni 7 (330 MW) – dezafectată;
- Iași 1 (50 MW) – dezafectată;
- Craiova 1 și 2 (inițial 2 × 150 MW) – capacitate redusă de la 300 MW la 130 MW prin modificarea licenței;
- Govora 3 și 4 (inițial 2 × 50 MW) – capacitate cumulată redusă de la 100 MW la 60 MW, prin limitarea puterii injectate în rețea, conform contractului de racordare;
- Paroșeni (inițial 150 MW) – capacitate redusă de la 150 MW la 90 MW prin modificarea licenței;
- Turceni 4 și 5 (inițial 2 × 330 MW) – capacitate cumulată redusă de la 660 MW la 570 MW prin modificarea licenței.
La data de 16.01.2026, Comisia Europeană a transmis prima solicitare de clarificări cu privire la Cererea de plată nr. 4, evidențiind următoarele aspecte nesoluționate cu privire la Ținta 119 – Dezafectarea capacității de producție de energie electrică pe bază de cărbune/lignit:
- Reducerea capacității autorizate prin licență (engl. „derating”): COM a precizat că reducerea capacității autorizate prin licență (engl. „derating”) poate fi luată în considerare doar în cazuri excepționale și temeinic justificate (cu referire exclusiv la unitățile de la Paroșeni și Craiova), întrucât „deratingul” reprezintă o abatere de la descrierea țintei 119, care face trimitere doar la „dezafectare”;
- Electrocentralele Craiova: Comisia a apreciat că, potrivit licenței modificate, cele 2 unități ale Electrocentralei Craiova își păstrează capacitatea instalată de 150 MW și pot funcționa alternativ, fiecare la o capacitate de 130 MW, ceea ce indică mai degrabă o limitare operațională decât o reducere definitivă a capacității instalate;
- Iași II: Comisia a arătat că documentele transmise nu demonstrează clar retragerea licenței de operare, ci doar reducerea capacității autorizate la 0 MW, unitățile fiind menținute în licență;
- În plus, Comisia a solicitat dovezi privind închiderea și retragerea licenței pentru capacitățile Govora 3, 4, 5 și 6, precum și pentru Iași 1, Drobeta, Timișoara Sud și Motru.
În aceeași solicitare de clarificări din data de 16.01.2026, Comisia a apreciat că unele centrale pe cărbune au fost repornite și/sau relicențiate, contrar cerințelor aferente Jalonului 114 – Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea, care adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului, plătit prin Cererea de plată nr. 2.
Comisia a reamintit că neimplementarea unor prevederi legale legate de decarbonizarea sectorului energetic poate constitui temei pentru afectarea caracterului ireversibil al Jalonului 114, dacă aceasta împiedică obținerea rezultatului pentru care s-a efectuat plata din Cererea de Plată nr. 2 și dacă afectează atingerea obiectivului măsurii, așa cum este prevăzut în Decizia de punere în aplicare a Consiliului.
De asemenea, Comisia a reamintit că, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3), teza a doua din Regulamentul (UE) 2021/241, îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și țintelor presupune că măsurile aferente jaloanelor și țintelor deja îndeplinite nu au fost anulate de statul membru. Prin urmare, Comisia a precizat că nu poate considera alte jaloane și ținte ca fiind îndeplinite până când aspectele legate de posibila afectare a caracterului ireversibil al Jalonului 114 nu sunt clarificate.
La data de 28.01.2026, autoritățile române au transmis explicații și documente suplimentare în răspuns la observațiile formulate de Comisie, iar ulterior au avut loc întâlniri la nivel înalt și tehnic, precum și noi solicitări de clarificări din partea Comisiei.
În urma ultimei întâlniri tehnice cu reprezentanții Comisiei, desfășurată la data de 16.02.2026, și a ultimei solicitări de clarificări din partea acestora, din 19.02.2026, au rămas nerezolvate următoarele aspecte:
- Comisia a considerat că Ținta 119 (1.045 MW) nu a fost atinsă, fiind scoși din operare efectiv doar 695 MW din capacitatea pe cărbune/lignit;
- Comisia a constatat că pentru atingerea capacității totale de 1.045 MW, autoritățile române propun reducerea capacităților autorizate din licențe („derating”), în cuantum de 360 MW, abordare care depășește cadrul celor două cazuri excepționale convenite în octombrie 2025 (Paroșeni și Craiova);
- În cazul Craiova, Comisia consideră că reducerea efectivă a capacității din licență este de 40 MW (20 MW/unitate) și nu de 170 MW, așa cum a raportat România, deoarece licența modificată prevede „maxim 130 MW, cu oricare din grupurile TA1 și/sau TA2”, adică oricare din cele două grupuri putând opera cu 130 MW;
- Pentru Iași II, Comisia a solicitat eliminarea definitivă a ambelor grupuri din licența ANRE (chiar dacă sunt prevăzute cu 0 MW).
Având în vedere faptul că, potrivit poziției exprimate de Comisie, sunt acceptate de principiu reducerile capacităților din licențe („derating”) doar pentru unitățile Paroșeni (60 MW) și Craiova (unde este recunoscută o reducere de 40 MW, față de 170 MW raportată de autoritățile române), iar reducerile aferente unităților Govora 3 & 4 și Turceni 4 & 5 nu sunt luate în considerare, pentru îndeplinirea Țintei 119 singura opțiune rămasă este închiderea unei capacități de 330 MW din cadrul Complexului Energetic Oltenia S.A.
În cazul în care Ținta 119 nu va fi considerată îndeplinită și se constată reversibilitatea Jalonului 114, consecințele financiare vor fi următoarele:
- Declanșarea procedurii privind reversibilitatea Jalonului 114, ceea ce ar putea conduce la aplicarea unei penalizări maxime pentru acest jalon echivalentă cu tranșa de grant aferentă CP2 (în valoare de 1,8 miliarde euro), precum și blocarea finalizării evaluării altor jaloane și ținte, afectând implicit plățile din cererile de plată aflate în analiză la Comisie (CP4 și parțial CP3), precum și pe cele din cererile viitoare.
- Neîndeplinirea Țintei 119 poate atrage aplicarea unei penalizări maxime de 770 milioane euro.
