În plin conflict deschis cu Iranul, premierul israelian Benjamin Netanyahu face presiuni intense pentru a atrage Statele Unite — și în special pe președintele Donald Trump — într-o ofensivă decisivă care să elimine definitiv programul nuclear iranian. Deși armata israeliană a obținut succese semnificative în primele zile ale operațiunii Rising Lion, liderul de la Ierusalim știe că obiectivele strategice stabilite nu pot fi atinse fără un sprijin american direct.
Obiective clare: eliminarea capacităților nucleare și a „axei terorii”
„Urmărim trei scopuri principale: eliminarea programului nuclear, eliminarea capacității regimului iranian de a produce rachete balistice și eliminarea axei terorii”, a declarat Netanyahu luni seară, într-o conferință de presă televizată.
Această „axă a terorii” include, potrivit interpretărilor oficiale israeliene, nu doar regimul de la Teheran, ci și rețelele susținute de Iran în Liban, Gaza și Siria. Dar adevărata miză a premierului israelian este atragerea lui Donald Trump într-o ofensivă capabilă să distrugă și ultimul bastion al infrastructurii nucleare iraniene.
Fordow: ținta imposibilă fără SUA
Israelul a reușit, în primele zile de conflict, să lovească mai multe situri de îmbogățire a uraniului, inclusiv pe cel de la Natanz, însă pentru a distruge complexul de la Fordow — aflat la 80 de metri sub un munte — este nevoie de armament american de ultimă generație: bombele „anti-buncăr” GBU-57, pe care Israelul nu le deține. Editorialistul New York Times, Thomas Friedman, a pledat deja pentru ca administrația Trump să ofere aceste bombe împreună cu avioanele speciale necesare lansării.
Încercări de influențare a lui Trump
Declarațiile recente ale lui Netanyahu în interviuri acordate Fox News și ABC arată o strategie clară de a-l atrage pe Trump de partea Israelului. Premierul l-a descris pe fostul lider american ca fiind „dușmanul numărul unu al Iranului” și a afirmat că regimul ayatollahilor ar fi încercat să-l asasineze, așa cum ar fi făcut și în cazul său.
„Sper ca întreaga lume să urmeze exemplul său: să se ridice împotriva răului, în numele binelui”, a transmis Netanyahu. Într-un apel direct: „Te salut pentru asta, președinte Trump.”
Obstacolul „America First”
Dar în drumul său spre o alianță militară, Netanyahu se lovește de o realitate politică dură: curentul izolaționist din mișcarea MAGA, condus de figuri precum Marjorie Taylor Greene, care se opun ferm oricărei implicări militare americane în Orientul Mijlociu.
„Pentru ca America să nu moară, trebuie să rămână America First. Asta vrea poporul american”, a declarat Greene, criticând public afirmațiile lui Netanyahu și implicarea SUA în războiul inițiat de Israel.
Alternativele: diplomație, război sau impas
În analiza corespondentului Haaretz, Amos Harel, se conturează trei scenarii posibile:
- Un atac comun israeliano-american asupra sitului de la Fordow;
- Un acord nuclear impus de Trump, în stilul tratativelor de la Singapore cu Coreea de Nord;
- Un război de uzură, cu un Israel singuratic, lipsit de sprijin internațional, asemănător Ucrainei.
Pentru Netanyahu, ultima variantă este inacceptabilă. El insistă că doar intervenția Statelor Unite poate transforma succesul militar într-o victorie strategică durabilă. Lideri politici israelieni, inclusiv din opoziție, cer formarea unei coaliții internaționale cu țările sunnite moderate, sub conducerea SUA.
Trump: decizia încă nu a fost luată
Într-o declarație scurtă făcută la bordul Air Force One, Donald Trump a lăsat să planeze incertitudinea: „Iranul nu poate avea arme nucleare. Este foarte simplu.”
Dar alegerea între diplomație și un nou conflict militar în Orientul Mijlociu rămâne o dilemă majoră pentru candidatul republican, aflat în campanie și presat de propria bază electorală să evite orice angajament costisitor în afara granițelor.
