Ahmet Uğur Pakcan, patronul lanțului Dristor Doner Kebap, a fost arestat preventiv în Turcia, împreună cu alte zeci de persoane, într-un dosar instrumentat de procurorii turci privind o presupusă grupare de crimă organizată și spălare de bani.
Conform relatărilor de marți, ancheta vizând o presupusă organizație criminală condusă de Alihan Kuriş s-a extins în urma unor noi declarații care descriu o rețea de transfer de fonduri ce opera prin România, precum și ca urmare a descoperirii unui sistem de comunicare privat utilizat de mii de membri.
Ziarul Sabah a raportat că anchetatorii au obținut o declarație de la G.K., care a afirmat că a fost anterior asociat într-un lanț de restaurante de tip döner din România, prin intermediul unei cunoștințe, oferind autorităților detalii despre operațiunile atribuite grupului în această țară.
Dosarul, coordonat de Parchetul din Ankara, vizează acuzații de conducere a unei organizații criminale, fraudă în formă agravată, încălcarea legislației fiscale și spălarea de bani proveniți din activități infracționale.
În declarația sa, G.K. l-a identificat pe Ahmet Uğur Pakcan drept „mâna dreaptă” a lui Kuriş (aflat în prezent în detenție), desemnându-l ca reprezentant al grupului în România și figură-cheie în coordonarea activităților acestuia în regiunea Balcanilor.
Martorul a susținut că Pakcan administra o rețea financiară semnificativă prin intermediul afacerilor sale, incluzând lanțul de restaurante Dristor Döner și casele de schimb valutar Dristor din București.
De asemenea, mărturia indică faptul că Pakcan era singurul responsabil oficial al unui cămin studențesc din București, legat de grup, pe care anchetatorii îl suspectează că a fost implicat în operațiunile financiare ale acestuia.
G.K. a declarat că studenții cazați în respectivul cămin erau utilizați pentru a transfera sume considerabile de bani între Turcia și România.
Potrivit declarației, studenții care călătoreau în Turcia în perioada vacanțelor erau direcționați către M.A., un avocat din Istanbul presupus a avea legături cu grupul. Înainte de întoarcerea în România, sume mari în dolari americani, euro și lire sterline erau introduse în bagajele acestora.
Martorul a afirmat că studenții primeau instrucțiuni să nu deschidă valizele până la ajungerea în România, moment în care banii erau preluați de membri ai organizației la București și introduși în circuitul financiar al grupului.
G.K. a mai susținut că membrii grupului și studenții din cămin se întâlneau în fiecare zi de joi pentru rugăciuni îndreptate împotriva guvernului turc.
Acesta a menționat că a aflat despre aceste întâlniri în timpul unei vizite în România, confirmarea fiindu-i oferită ulterior de partenerul său de afaceri. De asemenea, martorul a declarat că Pakcan și Kuriş au organizat întâlniri secrete într-un complex de vile din provincia Bolu, în nord-vestul Turciei.
Complexul de vile „Binbir Evler”, situat în zona satului Gövem din Bolu, a fost descris de G.K. drept centrul de coordonare al grupului, unde erau depozitate fondurile obținute pe căi ilicite.
Martorul a afirmat, de asemenea, că Pakcan a participat la funeraliile lui Fetullah Gülen, liderul Grupării Teroriste Güleniste (FETÖ) stabilit în SUA, la ordinul lui Kuriş, sugerând că înregistrările călătoriilor internaționale ale lui Pakcan ar putea confirma această deplasare.
În cadrul anchetei, investigatorii au descoperit un sistem închis de comunicare și gestionare a datelor, denumit „Glooper”, utilizat, se pare, de membrii din eșaloanele superioare ale grupului.
Analizele digitale au indicat faptul că aplicația Glooper nu era disponibilă pe platforme standard, precum Apple App Store sau Google Play Store, și nu putea fi accesată de publicul larg.
Sistemul ar fi fost dezvoltat special în India, la solicitarea lui Kuriş, și distribuit către aproximativ 3.300 de persoane din structura de conducere a organizației.
Investigatorii au constatat că Glooper funcționa nu doar ca platformă de mesagerie, ci și ca infrastructură digitală pentru gestionarea informațiilor legate de cămine, personal, activități administrative și aspecte financiare.
Prin intermediul acestui sistem erau transmise instrucțiuni de la lideri, precum și alte informații sensibile.
Accesul la Glooper era protejat printr-un mecanism de autentificare în trei etape, care includea o parolă, verificarea biometrică și o autorizare externă.
Conform constatărilor, simpla deținere a parolei sau a dispozitivului unui utilizator nu era suficientă pentru accesarea sistemului. Utilizatorii trebuiau să treacă de verificarea biometrică și să obțină o autorizare externă suplimentară.
Autoritățile consideră că aceste măsuri de securitate aveau scopul de a restricționa accesul doar la utilizatorii aprobați în prealabil și de a menține o rețea de comunicare strict controlată.
De asemenea, anchetatorii au descoperit că, pentru comunicarea cu instructorii religioși, se utiliza un sistem intern separat, bazat pe e-mailuri criptate, în timp ce Glooper era rezervat în principal comunicării la nivel de conducere, operațiunilor administrative și procesării datelor. Această descoperire a generat comparații cu ByLock, aplicația de mesagerie criptată utilizată de membrii FETÖ.
