Tribunalul Gorj a admis în parte contestația formulată de o fostă angajată din sectorul minier împotriva Casei Județene de Pensii, după ce instituția a refuzat să valorifice mai multe adeverințe emise de Complexul Energetic Oltenia.
Femeia a cerut anularea deciziei de pensie din 5 decembrie 2025 și recalcularea drepturilor, susținând că perioade importante din activitatea sa în cadrul unităților miniere și energetice trebuie recunoscute ca fiind lucrate în condiții speciale.
Tribunalul nu i-a dat însă dreptate în totalitate. Instanța a verificat documentele care au stat la baza adeverințelor și a stabilit că doar o anumită perioadă îndeplinește condițiile legale pentru încadrarea în condiții speciale.
Casa de Pensii a refuzat valorificarea adeverințelor
Potrivit sentinței, Casa Județeană de Pensii a respins cererea de recalculare motivând că adeverințele depuse de fostul angajat nu mai puteau fi valorificate după intrarea în vigoare a noii Legi a pensiilor, respectiv Legea nr. 360/2023.
În decizia contestată, Casa de Pensii a precizat că „Legea nr. 263/2010 […] a fost abrogată” începând cu 1 septembrie 2024, data intrării în vigoare a Legii nr. 360/2023.
Fosta salariată a susținut în instanță că această motivare este nelegală și că adeverințele atestă activități desfășurate în condiții speciale potrivit legislației aplicabile perioadelor respective.
Ea a solicitat valorificarea unor perioade cuprinse, potrivit adeverințelor, între anii 1990 și 2017, precum și aplicarea beneficiilor prevăzute de legislația pensiilor pentru activitatea desfășurată în condiții speciale.
Instanța: adeverința nu este suficientă de una singură
Tribunalul a făcut însă o distincție importantă. Instanța a arătat că simpla existență a unei adeverințe care menționează condiții speciale nu înseamnă automat că perioada trebuie recunoscută la pensie.
În sentință se arată că „adeverința trebuie să ateste o situație preexistentă, ce rezultă dintr-unul sau mai multe documente deținute de unitate”, iar documentele care au stat la baza emiterii acesteia trebuie să susțină informațiile înscrise.
Mai mult, Tribunalul precizează că responsabilitatea angajatorului pentru corectitudinea adeverinței nu împiedică instanța să verifice situația de fapt.
„Împrejurarea că emitentul adeverinței este direct răspunzător de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor […] nu semnifică faptul că instanța de judecată este în imposibilitatea de a verifica dacă cele atestate prin adeverință corespund actelor ce au stat la baza emiterii ei”, se arată în sentință.
Ce a găsit Tribunalul în actele fostului angajator
Instanța a analizat carnetul de muncă, contractele individuale de muncă, actele adiționale și fișele de post transmise de fostul angajator.
Din aceste documente a rezultat că femeia a ocupat, de-a lungul timpului, mai multe funcții, printre care inginer în diverse servicii ale UMC Jilț, inspector personal, inginer în cadrul serviciilor de aprovizionare, investiții, patrimoniu și fonduri structurale, precum și funcționar administrativ.
Tribunalul a concluzionat că aceste activități nu presupuneau, în cea mai mare parte, „utilizarea directă și nemijlocită a unor utilaje/procedee specifice extracției cărbunelui/producției energiei electrice în termocentrale pe bază de cărbune”.
Prin urmare, instanța a respins solicitarea pentru cea mai mare parte a perioadelor invocate.
Excepția: aproape 15 luni în care a lucrat ca operator instalații centrală
Tribunalul a identificat însă o perioadă pentru care documentele prezentate au demonstrat îndeplinirea condițiilor legale.
Este vorba despre intervalul 14 octombrie 2014 – 19 ianuarie 2016, când femeia a lucrat ca operator instalații centrală.
Potrivit sentinței, fișa postului și celelalte documente au demonstrat că aceasta era implicată direct în activitățile specifice unei termocentrale pe cărbune.
Instanța menționează că activitatea presupunea „monitorizarea și întreținerea echipamentelor aferente instalației centrale”, „verificarea instalației deservite”, „supravegherea exploatării echipamentelor” și citirea și înregistrarea parametrilor funcționali.
Concluzia Tribunalului a fost clară:
„Prin urmare, se impune recunoașterea perioadei 14.10.2014-19.01.2016 ca reprezentând stagiu de cotizare în condiții speciale”, cu excepția eventualelor perioade de inactivitate care trebuie identificate de Casa de Pensii.
Ce trebuie să facă acum Casa de Pensii
În urma sentinței, Tribunalul a anulat decizia din 5 decembrie 2025 și a obligat Casa Județeană de Pensii să emită o nouă decizie în care să valorifice perioada 14 octombrie 2014 – 19 ianuarie 2016 ca activitate desfășurată în condiții speciale.
Instanța a stabilit că pentru această perioadă fosta salariată beneficiază și de drepturile suplimentare prevăzute de noua legislație a pensiilor, inclusiv punctele suplimentare acordate pentru activitatea în condiții speciale și perioada suplimentară de stagiu.
Tribunalul a respins însă restul solicitărilor formulate de reclamantă.
În plus, Casa Județeană de Pensii a fost obligată să îi plătească acesteia 800 de lei cheltuieli de judecată, reprezentând o parte din onorariul avocațial de 1.000 de lei, proporțional cu pretențiile admise.
Hotărârea Tribunalului poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
