Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern care vizează aprobarea Planului de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice. Documentul stabilește ce măsuri trebuie luate pentru ca România să poată face față unor situații de criză care ar putea afecta alimentarea cu electricitate.
Potrivit regulilor Uniunii Europene, fiecare stat membru este obligat să elaboreze un astfel de plan, pe baza unor scenarii de criză identificate la nivel regional și național. Scopul este protejarea populației și menținerea funcționării economiei, chiar și în condiții dificile.
Ce riscuri sunt luate în calcul
La nivel european, rețeaua operatorilor de transport de energie (ENTSO-E) a identificat 32 de posibile scenarii de criză, printre care:
- atacuri cibernetice sau fizice asupra rețelelor electrice,
- fenomene meteo extreme (valuri de frig sau căldură, furtuni, inundații, secetă),
- probleme în aprovizionarea cu combustibili,
- erori tehnice sau umane,
- pandemii,
- cutremure,
- conflicte militare sau războaie.
Pentru fiecare dintre aceste riscuri a fost evaluată probabilitatea de apariție. De exemplu, atacurile cibernetice, valurile de frig sau crizele de combustibili sunt considerate posibile, în timp ce erupțiile vulcanice sau furtunile solare sunt apreciate ca fiind foarte puțin probabile.
Cele mai importante riscuri pentru România
În urma analizei realizate de autorități, au fost identificate nouă scenarii de risc care pot afecta în mod real alimentarea cu energie electrică în România:
- atac cibernetic asupra rețelei electrice,
- valuri de frig,
- condiții meteo extreme de iarnă,
- criză în aprovizionarea cu combustibili fosili,
- greve sau proteste ale angajaților,
- pandemii,
- secetă,
- cutremure,
- conflicte militare sau război.
În cazul unui conflict armat, planul prevede relocarea centrelor de comandă ale sistemului energetic în locații protejate și evacuarea personalului operativ, pentru a asigura continuitatea funcționării rețelei.
Sprijin internațional în caz de urgență
Dacă infrastructura energetică este afectată și apare un deficit de producție, România poate solicita energie de urgență de la țările vecine, în baza acordurilor europene existente. Transelectrica face parte din aceste mecanisme de cooperare și poate avea atât rol de tranzit, cât și de furnizor de energie în situații de criză.
De asemenea, la nivel european este monitorizată permanent funcționarea sistemelor energetice interconectate, inclusiv relația cu Ucraina și Republica Moldova.
Cine gestionează criza
În cazul apariției unei situații de criză energetică, în cadrul Ministerului Energiei va acționa Centrul Operativ Național în Sectorul Energetic (CONSE). Acesta va fi coordonat de un reprezentant al Ministerului Energiei și va include reprezentanți ai principalilor operatori și producători de energie din România, precum Transelectrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, OMV Petrom, Complexurile Energetice și operatorii de distribuție.
Rolul acestui centru este de a lua rapid decizii și de a coordona măsurile necesare pentru limitarea efectelor unei crize asupra populației și economiei.
