Seceta severă și debitul extrem de scăzut al Dunării continuă să influențeze puternic Sistemul Energetic Național. La ora 13:27, producția de energie din România era dominată de centralele fotovoltaice, în timp ce hidrocentralele produceau la un nivel foarte redus, iar cărbunele a ajuns să depășească energia hidro.
Potrivit datelor în timp real din Sistemul Energetic Național, la ora 13:27, România producea 5.485 MW, din care:
- Fotovoltaic: 2.763 MW (50,41%)
- Hidrocarburi: 842 MW (15,36%)
- Cărbune: 802 MW (14,63%)
- Nuclear: 680 MW (12,41%)
- Hidro: 325 MW (5,93%)
- Biomasă: 58 MW (1,06%)
- Eolian: 10 MW (0,18%)
- Instalații de stocare: 1 MW (0,02%)
Datele evidențiază impactul direct al secetei asupra producției hidroenergetice. Hidrocentralele asigurau mai puțin de 6% din producția națională, fiind depășite atât de centralele pe cărbune, cât și de cele pe gaze.
Situația este strâns legată de nivelul foarte scăzut al Dunării. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul fluviului la intrarea în România este de aproximativ 1.650 metri cubi pe secundă, urmând să scadă la începutul lunii august spre 1.500 mc/s. Valoarea este de peste trei ori mai mică decât media multianuală a lunii iulie, de 4.750 mc/s.
Din cauza debitului redus, Reactorul 1 al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprit controlat pentru a permite funcționarea în condiții de siguranță a Reactorului 2. Astfel, producția nucleară era limitată la aproximativ 680 MW, corespunzătoare unui singur reactor aflat în exploatare.
Hidrologii avertizează că seceta se menține în întregul bazin al Dunării și că precipitațiile prognozate în Austria nu vor avea un efect semnificativ asupra debitului fluviului pe sectorul românesc în perioada următoare.
În aceste condiții, energia solară a devenit principalul pilon al producției de electricitate în orele de vârf din timpul zilei, în timp ce centralele pe cărbune și pe gaze contribuie la menținerea echilibrului sistemului energetic, compensând atât producția redusă a hidrocentralelor, cât și oprirea unui reactor nuclear. Situația evidențiază dependența tot mai mare a sistemului energetic de condițiile meteorologice și de disponibilitatea resurselor de apă în această perioadă de secetă severă.
