România se află printre cele aproximativ 60 de state invitate de președintele american Donald Trump să se alăture unei noi structuri internaționale, denumite „Board of Peace” (Consiliul Păcii), o inițiativă care își propune să contribuie la soluționarea conflictelor globale, pornind de la războiul din Gaza. Informațiile apar într-un document consultat de agenția Reuters, care dezvăluie însă și o condiție controversată de participare.
Potrivit proiectului, statele invitate ar urma să aibă mandate limitate la trei ani. Există însă o excepție majoră: țările care acceptă să contribuie cu 1 miliard de dolari la finanțarea activităților Consiliului pot obține statut de membru permanent.
Invitațiile au început să ajungă sâmbătă în capitalele europene, iar reacțiile au fost, în mare parte, rezervate. Conform unor diplomați citați de Reuters, Ungaria este singurul stat care a acceptat fără rezerve. Premierul Viktor Orbán a anunțat public, pe platforma X, că a primit și a acceptat „onoarea” invitației.
În restul Europei, reacțiile au fost prudente. Mai mulți oficiali occidentali, sub protecția anonimatului, au exprimat îngrijorări legate de impactul noii inițiative asupra rolului ONU. Un diplomat a descris proiectul drept o posibilă „ONU a lui Trump”, care ar ocoli principiile Cartei Națiunilor Unite, în timp ce alții au avertizat că ar putea submina instituțiile internaționale existente.
Poziția României: analiză, nu angajament
Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius-Gabriel Lazurca, a confirmat că România a primit invitația și a explicat poziția Administrației Prezidențiale.
„Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump”, a declarat Lazurca.
Întrebat dacă România ia în calcul plata sumei de 1 miliard de dolari sau o eventuală neparticipare, consilierul prezidențial a subliniat limitele mandatului său:
„Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României.”
Lazurca a detaliat și criteriile analizei aflate în curs:
„Ne interesează să înțelegem nu numai detaliile inițiativei președintelui Trump și angajamentele pe care România le asumă, ci și în ce fel echilibrele tuturor raporturilor pe care România le-a angajat cu Statele Unite și cu statele din Uniunea Europeană sunt afectate.”
Acesta a precizat ferm:
„Nu dorim să angajăm încă o dată România nici politic, nici financiar într-o inițiativă pe care pentru moment nu o înțelegem în ultimele ei consecințe.”
Întrebat dacă invitația a fost o surpriză, Lazurca a confirmat: „A fost o surpriză, fără îndoială”.
Un consiliu condus pe viață de Trump
Conform proiectului de „cartă” atașat invitației, Consiliul Păcii ar urma să fie condus pe viață de Donald Trump și să debuteze cu dosarul Gaza, cu posibilitatea extinderii ulterioare către alte conflicte. În scrisoare, Trump afirmă că organismul „va fi unic” și că „nu a mai existat niciodată așa ceva”.
Casa Albă a susținut, într-o postare pe X, că mecanismul financiar „oferă pur și simplu calitatea de membru permanent partenerilor care demonstrează un angajament profund față de pace, securitate și prosperitate”.
Inițiativa americană se suprapune parțial peste un mandat acordat în noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU pentru un „Board of Peace” dedicat strict conflictului din Gaza, valabil până în 2027. Rusia și China s-au abținut la vot, criticând lipsa unui rol clar al ONU în viitorul enclavei.
Reacții internaționale și controverse
Casa Albă a anunțat deja câteva nume pentru Consiliul Păcii: secretarul de stat Marco Rubio, emisarul special Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. Potrivit informațiilor disponibile, lista nu include reprezentanți palestinieni, iar alți membri urmează să fie anunțați.
Separat, SUA au propus și un „Gaza Executive Board”, cu 11 membri, care ar urma să sprijine o administrație tehnocrată palestiniană. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis însă că această formulă nu a fost coordonată cu Israelul și contravine politicii sale oficiale.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat că țara sa este „gata să își facă partea”, fără a preciza dacă sprijinul vizează strict Gaza sau întreaga inițiativă. În Canada, premierul Mark Carney a spus că a fost de acord „în principiu” cu planul pentru Gaza, dar că detaliile rămân deschise.
Din partea ONU, un purtător de cuvânt al secretarului general António Guterres a subliniat că statele sunt libere să se asocieze în grupuri, dar a precizat că „Națiunile Unite își vor continua munca mandată”. Un alt oficial ONU a avertizat public că slăbirea rolului organizației ar putea duce la „vremuri foarte, foarte întunecate”.
