România rămâne în stare de alertă energetică până la 30 septembrie 2026, după ce măsurile adoptate de Guvernul demis condus de Ilie Bolojan au fost prelungite. Decizia vine în contextul unei situații fără precedent la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, unde seceta și debitul extrem de scăzut al Dunării au dus, pe rând, la oprirea controlată a ambelor reactoare.
La sfârșitul lunii iulie, Ilie Bolojan anunța că România va intra, de la 1 august, în stare de alertă energetică, după ce Reactorul 1 de la Cernavodă a fost oprit controlat pe 27 iulie, pentru prima dată din 2003. Autoritățile au încercat ulterior să evite un scenariu și mai grav – oprirea întregii centrale –, însă planurile nu au dat rezultatul dorit.
Pe 13 august, și Reactorul 2 a fost oprit controlat, astfel că România a ajuns să piardă temporar o importantă sursă de producție de energie electrică.
Situația rămâne complicată, iar autoritățile au decis să mențină măsurile speciale până la finalul lunii septembrie.
Dunărea, la un nivel record de scăzut
Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului demis Ilie Bolojan, a mers la Cernavodă pentru a verifica situația din teren și lucrările destinate remedierii problemelor provocate de scăderea dramatică a debitului Dunării.
Potrivit acestuia, România se confruntă cu cel mai scăzut nivel al Dunării înregistrat vreodată în istoria măsurătorilor.
„Ne confruntăm cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istoria măsurătorilor: la Baziaș, debitul de azi este de aproximativ 1.300 m³/s, față de o medie de 3.900 m³/s pentru luna august”, a transmis Mihai Jurca.
Oficialul susține însă că, în ciuda situației dificile, siguranța centralei nu este pusă în pericol.
„Ca să fie cât se poate de clar: siguranța centralei este garantată în orice scenariu”, a precizat acesta, arătând că CNE Cernavodă dispune de echipamente de rezervă, inclusiv pompe, generatoare de mare putere și instalații de răcire.
Raport tehnic așteptat în septembrie
Guvernul promite că va prezenta în jurul datei de 13 septembrie 2026 un raport tehnic privind situația de la Cernavodă și soluțiile necesare pentru ca centrala să poată funcționa în condiții de siguranță chiar și în cazul unor debite extrem de scăzute ale Dunării.
Documentul ar urma să conțină atât soluțiile tehnice identificate, cât și calendarul de implementare și sursele de finanțare.
Până atunci, România rămâne în alertă energetică, într-o perioadă în care seceta, producția hidro redusă și oprirea celor două reactoare de la Cernavodă pun presiune suplimentară pe sistemul energetic național.

















