Liderii celor 32 de state NATO se reunesc pe 7 și 8 iulie la Ankara, într-unul dintre cele mai importante summituri ale Alianței din ultimii ani. Pe masă se află viitorul relației dintre Europa și Statele Unite, sprijinul pentru Ucraina și transformarea promisiunilor privind cheltuielile militare în capacități reale de apărare.
Marea întrebare este cât de mult va continua Washingtonul să susțină apărarea continentului. Administrația americană cere statelor europene să preia o responsabilitate mai mare, în timp ce SUA își îndreaptă tot mai mult atenția spre regiunea Indo-Pacific. Unele contribuții americane la planurile NATO au fost deja reduse, iar aliații europeni încearcă să acopere golurile rămase.
Europa a început să investească mai mult, însă banii nu se transformă peste noapte în avioane, muniție, sisteme antiaeriene sau unități pregătite de luptă. Summitul de la Ankara va testa dacă statele membre pot trece de la declarații politice la producție militară mai rapidă și o împărțire mai echilibrată a responsabilităților.
Sprijinul pentru Ucraina va rămâne o altă temă centrală. NATO vrea să transmită că Rusia continuă să reprezinte o amenințare pe termen lung, însă presiunile economice și diferențele dintre aliați fac tot mai dificilă menținerea unui front comun.
Pentru România, aflată pe flancul estic și în apropierea războiului din Ucraina, miza este uriașă. Orice schimbare privind prezența americană în Europa, apărarea Mării Negre sau investițiile NATO poate avea consecințe directe asupra securității regionale.
Summitul de la Ankara nu va decide doar cât cheltuie fiecare stat pentru apărare. Va arăta dacă NATO poate rămâne unită într-o perioadă în care amenințările cresc, iar relația dintre Europa și Statele Unite devine tot mai complicată.
