Tranziția energetică accelerează ritmul în România, iar primele mari victime par să fie termocentralele pe lignit, care ar urma să fie închise cu aproximativ trei ani mai devreme decât cele pe huilă din Valea Jiului.
În cazul Complexului Energetic Oltenia, scenariul cel mai optimist indică anul 2029 ca termen-limită pentru funcționarea grupurilor pe lignit. Este vorba despre trei grupuri la Termocentrala Rovinari și două grupuri la Termocentrala Turceni, unități-cheie pentru producția de energie electrică din sud-vestul țării.
Există însă și un scenariu mult mai pesimist. Potrivit informațiilor aflate în analiză, situația ar urma să fie reevaluată în luna august a acestui an, iar în urma acestei reevaluări ar putea rămâne doar trei grupuri funcționale în cadrul Complexului Energetic Oltenia, ceea ce ar grăbi și mai mult procesul de închidere și ar avea un impact social major.
În contrast, termocentralele pe huilă din Valea Jiului par să aibă, cel puțin pentru moment, un orizont de funcționare mai îndepărtat. Angajații din cadrul Complexului Energetic Valea Jiului (CEVJ) cer ca Termocentrala Paroșeni să continue să producă energie pe bază de huilă cel puțin până în 2032, termenul estimat pentru închiderea ultimei exploatări miniere din zonă.
În aceste zile, liderii sindicatelor minerilor și energeticienilor se află la București, unde poartă discuții cu reprezentanții Ministerului Energiei privind viitorul energetic al Văii Jiului. Printre temele abordate se numără menținerea unui mix energetic echilibrat, care să includă atât cărbunele, cât și gazul natural, dar și prelungirea activității miniere la exploatările Lonea și Lupeni.
Președintele Sindicatului „Muntele”, Darius Câmpean, a declarat că discuțiile cu oficialii ministerului au adus semnale încurajatoare pentru Paroșeni. „Am primit asigurări că această termocentrală ne va prelua cărbunele până la termenele finale, respectiv până în 2032, și că va rămâne în cadrul Complexului Energetic Valea Jiului”, a precizat liderul sindical.
Termocentrala Paroșeni are o importanță istorică majoră, fiind prima termocentrală de mari dimensiuni construită în România, în urmă cu peste 70 de ani. Deși este analizată posibilitatea trecerii acesteia pe gaz metan, odată cu dezvoltarea conductei BRUA, sindicaliștii susțin că funcționarea pe huilă trebuie menținută atâta timp cât mai există exploatări miniere active în Valea Jiului.
În timp ce Oltenia se confruntă cu perspective tot mai apropiate de închidere a grupurilor pe lignit, Valea Jiului încearcă să câștige timp, pentru a evita șocuri sociale majore și pentru a permite o tranziție energetică graduală, nu una forțată. Diferența de calendar dintre lignit și huilă riscă însă să creeze dezechilibre majore între cele două regiuni miniere ale României.
