O ultimă faptă a unui suflet mare – Papa Francisc a lăsat în urmă nu doar cuvinte, ci o moștenire de iubire și compasiune. Cu doar câteva zile înainte de a pleca din această lume, Suveranul Pontif a făcut un gest de o umanitate tulburătoare: a donat 200.000 de euro, „ultimele sale posesiuni”, pentru sprijinirea deținuților dintr-un centru pentru minori din Roma.
Este o poveste care merge direct la inimă. Episcopul Benoni Ambăruș, responsabil cu pastorația penitenciarelor din capitala Italiei, a povestit cum i-a cerut Papei sprijin financiar pentru o fabrică de paste aflată în incinta centrului de detenție Casal del Marmo. Această fabrică oferă o a doua șansă tinerilor aflați în detenție, prin muncă și demnitate.
„I-am spus că avem o ipotecă mare pentru această fabrică și că, dacă am putea-o acoperi, am scădea prețul pastelor, am vinde mai mult și am putea angaja mai mulți băieți”, a relatat episcopul. Răspunsul Papei a fost dezarmant prin simplitate și dăruire:
„Aproape am rămas fără bani, dar mai am ceva în cont.” Și a oferit 200.000 de euro. Fără ezitare. Fără zgomot.
Acesta nu a fost un gest singular. Papa Francisc și-a petrecut cei peste 12 ani de pontificat îndreptând lumina spre cei uitați de societate – în special deținuții. Le-a vizitat celulele, le-a ascultat durerile, le-a sărutat mâinile și le-a reamintit că sunt, înainte de toate, oameni.
Chiar în Joia Mare, cu patru zile înainte de a trece la cele veșnice, Papa a vizitat penitenciarul Regina Coeli. A fost un ultim strigăt al său către lume: „Nu uitați de cei închiși. Nu le luați și ultima fărâmă de speranță.”
În decembrie trecut, într-un gest simbolic, Papa a deschis una dintre ușile sfinte ale Vaticanului chiar la penitenciarul Rebibbia, în debutul Anului Jubiliar. Era modul său de a le spune deținuților că și pentru ei există iertare, că și pentru ei se poate redeschide calea către lumină.
