Carierele miniere închise din județul Gorj au devenit gropi de gunoi, cu complicitatea autorităților locale și a celor de mediu. La o carieră minieră au fost depozitate zece mii de tone de sticlă pisată, care este luată de vânt și inhalată de gorjeni.
La Garda de Mediu Gorj a ajuns Corpul de Control al ministrului Diana Buzoianu, de la Mediu, care a ridicat documente de la instituția condusă de la Garda de Mediu Gorj.
Gorjenii sunt revoltați. „Încă din 2021, într-o carieră de cărbune a Complexului Energetic Oltenia, la Pinoasa, în baza unui contract de superficie, o societate din Bălești, a depozitat, atenție, 10.000 de tone de praf de sticlă, rezultat dintr-o activitate de reciclare deșeuri. Praful ăla e acolo de 5 ani, fără să fie aplicate măsuri de siguranță a populației împotriva lui, purtat de vânt și ajuns în plămânii noștri. Ce a făcut Garda de Mediu Gorj? L-a sunat pe patron, cu o zi înaintea controlului, să ia măsuri, astfel încât să nu fie găsit la controlul efectiv. L-au acoperit cu pământ. După ceva timp, pământul a devenit praf și particulele de sticlă, 10.000 de tone, zboară și ele prin aer și ajung în plămânii noștri. Eu nu mai înțeleg nimic. Chiar și instinctul de conservare dispare din oamenii ăștia din instituții. Că praful ăla de sticlă poate ajunge și pe la ei”, a scris Gabriela Mladin pe pagina de socializare.
„Si între timp cancerul pulmonar face ravagii..”,. – a scris medicul Rodica Dîrnu.
Praful de sticlă depozitat necorespunzător este extrem de periculos deoarece particulele microscopice (siliciul cristalin) devin ușor aeropurtate. Inhalarea acestora provoacă leziuni pulmonare severe și cronice, precum silicoza, iar contactul direct cauzează iritații agresive ale pielii, ochilor și ale căilor respiratorii.
Riscuri pentru sănătate
- Afecțiuni respiratorii grave: Inhalarea particulelor fine de bioxid de siliciu pătrunde adânc în alveolele pulmonare. În timp, acestea provoacă cicatrizarea țesutului (fibroză), ducând la boli incurabile și ireversibile, așa cum este silicoza.
- Iritații oculare și ale pielii: Praful acționează ca niște ace microscopice. Contactul direct provoacă dermatite, iar dacă ajunge în ochi, poate produce zgârieturi pe cornee și arsuri chimice.
- Afectarea tractului digestiv: Dacă particulele sunt purtate de curenții de aer și se așază pe alimente sau băuturi, ingerarea lor poate irita tractul gastrointestinal.
Dacă este lăsat neacoperit în spații deschise sau în hale, vântul sau curenții de aer îl vor răspândi, crescând semnificativ numărul persoanelor expuse. Depozitarea necorespunzătoare poate duce la spălarea acestui praf de către precipitații și infiltrarea lui în pânza freatică sau în sistemele de canalizare.
Măsuri de prevenire și manipulare
- Ambalare sigură: Deșeurile trebuie colectate, umezite pentru a reduce dispersia prafului și ambalate în saci rezistenți de polietilenă, plasați ulterior în containere închise.
- Echipament de protecție (EIP): Manipularea acestui praf necesită obligatoriu măști de protecție (cu filtru de tip \(P3\)), ochelari etanși și îmbrăcăminte care să acopere complet corpul pentru a evita contactul direct.
- Evitarea măturatului uscat: Pentru curățare trebuie folosite aspiratoare industriale cu filtre HEPA sau metode care implică umezirea suprafețelor, prevenind astfel ridicarea prafului în aer.
