Timp de decenii, o rețea informală de instituții academice, trusturi de presă și ONG-uri influente — supranumită „Catedrala” de bloggerul conservator Curtis Yarvin — a dominat peisajul ideologic al Occidentului. Sub umbrela unei ideologii progresiste cunoscute drept woke, aceste centre de putere au impus norme morale și sociale cu autoritatea unei religii seculare. Universități precum Harvard, Yale, Oxford și Cambridge, jurnale precum The New York Times, The Guardian, BBC sau CNN, păreau de neclintit.
Totuși, în ultimele luni, acest edificiu ideologic dă semne de slăbiciune. Semnalele sunt clare: audiențe în prăbușire, finanțări tăiate și pierderi electorale neașteptate. De pildă, victoria recentă a lui Donald Trump a fost un șoc pentru bastioanele media progresiste, care și-au văzut ratingurile scăzând dramatic — MSNBC a pierdut 53% din audiența de prime-time, iar CNN, 47%. Vedete precum Joy Reid au fost concediate, iar încrederea publicului s-a orientat spre surse alternative de informație.
Elon Musk a fost un alt catalizator, tăind fluxurile de bani către instituții considerate parte din „Catedrala”. S-a descoperit că numeroase ONG-uri și publicații depindeau în mare parte de fonduri publice și sponsorizări private de la figuri precum George Soros sau Bill Gates.
Curtis Yarvin atrage atenția asupra caracterului aproape religios al acestei ideologii woke, pe care o numește Wokus Dei. Deși nu există un „Vatican woke”, toți par să respecte aceleași dogme, de la terminologia „corectă” (BAME, majoritatea globală etc.) la campanii de anulare și conformism ideologic. Paradoxul este că majoritatea celor implicați nu realizează că sunt parte a unui sistem de gândire colectiv: se consideră gânditori independenți, ghidați de logică și știință.
Dar fisurile se adâncesc. „Catedrala” pare să urmeze dinamica prăbușirii descrisă de Hemingway: „mai întâi treptat, apoi brusc”. Schimbarea spiritului vremii face ca ideile altădată dominante să-și piardă din prestigiu, iar ceea ce părea invincibil devine vulnerabil.
„Crucea și altarul” devin vizibile tocmai în momentul în care zidurile simbolice ale „Catedralei” încep să se dărâme.
„Este începutul sfârșitului pentru hegemonia woke?” — se întreabă cu subînțeles autorii de la The Spectator.
